Ing. Ioan Nuţu Tabără, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud,  a anunţat, în cadrul Colegiului Prefectural,că suprafeţele însămânţate în această toamnă sunt aproximatividenticecu cele din campania agricolă trecută, iar starea de vegetaţie a culturilor este una corespunzătoare, la această dată.

        Potrivit acestuia, în toamnă au fost însămânţate 3.350 hectare de grâu, 65 hectare de secară, 1560 hectare de triticale,638 hectare de orz, 154 hectare de orzoaică de toamnă, 75 hectare de rapiţă de toamnă şi 1360 de hectare de plante de nutreţ.

În judeţul nostru, cele mai mari suprafeţe cultivate sunt cele cu porumb – peste 20.000 hectare anula, urmate de cele cartofi, peste 5000 hectare/an, suprafeţelede livezi de meri ocupând peste 5000 de hectare.

În această perioadă, a fost diagnosticat cu trichineloză un porc sacrificat într-o gospodărie din localitatea Budacu de Jos. Î"n conformitate cu prevederile HG nr. 1214/2009 cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii ai căror porci au fost diagnosticaţi cu Trichinella spiralis sunt despăgubiţi la valoarea de înlocuire a animalului", informeazü dr.Varga Anton-Florian, director executiv adjunct al Direcţie Sanitar Veterinare şipPentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud.

         Pe str. George Enescu din Bistriţa, de puţină vreme, se cântă Rapsodia mierii de albine. O miere culeasă de pe dealurile şi pădurile zonei, din terra ultra silvam, aşa cum era denumită Transilvania prin secolul al XI-lea. Albinele, apis mellifera zboară din floare-n floare, la vremea potrivită, fabricând medicamentul dulce al naturii, aşa cum este cunoscută în popor mierea de albine. Aici, în strada Enescu, în universul miraculos al produselor apicole, în acest adevărat combinat apicol, mierea, culeasă în timpul anului de harnicele albine, primeşte destinaţia finală luând drumul consumatorilor. „Părintele” combinatului este Ioan Cămărăşan, un om ce se ocupă de apicultură de foarte mulţi ani. Acum, este tot în prim planul profesiei, şi nu se poate despărţi de stupina pe care o vizitează şi acum, în perioada când albinele hibernează.

         I-am întâlnit pe mai tinerii apicultori Dan Ioan şi Carmen Paşca, continuatori la cote superioare a meseriei. Prin 2017, aceştia au implementat un proiect cu fonduri europene, au achiziţionat utilaje performante, de ultimă generaţie pentru procesarea şi ambalarea mierii ecologice. Trebuie să spunem că aici suntem în universul ecologic al mierii. Spaţiul modern, cuprinzând o hală de producţie şi depozitare de 600 mp, spaţiile destinate ambalării mierii în recipiente şi borcane speciale, o adevărată farmacie de unde produsul albinelor ia drumul consumatorilor.

         Firma, coordonată de cei doi specialişti în ale apiculturii, produce numai miere bio certificată. O gamă foarte diversificată de miere, sortimente de salcâm, tei, flori de munte, zmeură, mană, polifloră. De asemenea, oferă specialităţi cu miere bio de calitate superioară şi ingrediente selecţionate de origine ecologică: miez de nucă, propolis, afine, cătină, sirop din muguri de brad cu miere de albine.

         Prima recoltă din zonele muntoase ale Transilvaniei a fost produsă în anul 1985. În anul 2003, a fost acreditată firma ca producător de miere ecologică. „Imperia reprezintă esenţa filozofiei noastre de producţie a mierii, îmbinând principiile tradiţionale ale apiculturii româneşti din Transilvania cu metodele moderne de ambalare şi prezentare a produselor apicole ecologice”, este sloganul sub care îşi desfăşoară activitatea.

         Stupinele sunt amplasate în zone ecologice, fără factori poluanţi, adică în zone sălbatice. Albinele nu sunt tratate cu antibiotice, ci numai cu produse fitoterapeutice (atunci când este cazul). De asemenea, mierea este depozitată numai în recipiente de inox. Toate acestea fac ca mierea, marca Imperia să fie cu adevărat ecologică şi să întrunească toate calităţile specificate în Certificatul de atestare.

         Acum, albinele hibernează, cum se spune. Apicultorii însă le urmăresc, ascultându-le. Când temperatura permite, unde este cazul, trebuie administrată hrană suplimentară sub formă de turte. Se ştie că acest medicament – mierea ecologică - are beneficii substanţiale pentru sănătate, fiindcă în conţinutul acesteia există multe vitamine, acizi organici, antioxidanţi, aminoacizi etc. Aşadar, să consumăm cât mai multă miere ecologică.

         Secretarul de stat Sorin Roşu Mareş de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, o parte din priorităţile pe care ministerul de resort le are şi în acest an.

         „Reiterez faptul că ne ţinem de cuvânt de fiecare dată. Agricultura şi accesarea fondurilor europene destinate agriculturii este un domeniu care a avut rezultate atât în 2017, cât şi în 2018 şi sperăm la fel de bune şi în 2019. (...) Fondurile europene rămân capul de afiş, absorbţia acestora este o prioritate pentru noi. Şi în 2019 vom continua cu ce am început acum doi ani, respectiv acordarea la timp a subvenţiilor. Este lucrurl cel mai important pe care noi putem să-l facem şi pe care l-am realizat şi anume avansul şi plata regulară. La 1 martie începe campania de depunere a cererilor pentru subvenţii, exact ca şi în anii trecuţi – 1 martie – 15 mai, nicio zi în plus sau în minus”, a declarat secretarul de stat Sorin Roşu Mareş.

         Potrivit acestuia, şi în acest an vor continua programul „Tomate” din ferme româneşti prin care se acordă acel ajutor de 3000 euro, programul „Bazna şi Mangaliţa” pentru revigorarea acestor rase, acordarea unui ajutor de 1 leu/kg de lână colectată. „Ca o noutate, pot să vă spun că din acest an vom implementa un nou program de sprijinire a celor care cultivă usturoi. Este vorba de o sumă de 1000 euro/hectare, suprafaţa minună pentru care se acordă este de 3000 mp, trebuie să producă un minim de 5 kg/mp, 5 tone pe hectar. Nu este o cantitate foarte mare, se poate realiza. Acest program este în aceeaşi direcţie cu sprijinirea produselor deficitare, vedem cât de mult usturoi se importă din China şi din alte ţări şi vrem să sprijinim producătorii noştri. Avem şi anumite modalităţi de verificare, trebuie să fie cu atestat de producător cei care comercializează sau persoane juridice. Nu poate să aducă usturoiul din altă parte, pentru că va trebui să aibă şi o codiţă acel usturoi. Ne vom asigura că acest program va fi dus la bun sfârşit. Cererile se vor depune la direcţiile agricole până la 31 mai, după ce va apărea Ordinul de ministru. Le recomand tuturor celor interesaţi să meargă la direcţia agricolă şi să ia informaţiile de acolo”, a explicat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii.

         Potrivit acestuia, în judeţul nostru nu sunt cultivatori mari, însă această schemă de ajutor va putea stimula ca un număr cât mai mare de fermieri să se înscrie în program.

Secretarul de stat Sorin Roşu Mareş, de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a anunţat că a apărut deja hotărârea privind reorganizarea Agenţiei Zonei Montane, precum şi stabilirea numărului centrelor regionale de dezvoltare montană şi a oficiilor de dezvoltare montană, numărul de posturi aferente fiecărei structuri, structura profesionale şi atribuţiile personalului de specialitate.

        „Ţin foarte mult la Legea muntelui, a apărut deja hotărârea reorganizării Agenţiei Zonei Montane. Am găsit posturi, prin redistribuire, din cadrul Ministerului Agriculturii pentru înfiinţarea acestor oficii judeţene şi a centrelor regionale pentru zona montană. Intrăm în linie dreaptă pentru a implementa Legea muntelui şi toate programele subsecvente”, a precizat oficialul guvernamental.

         Sorin Roşu Mareş a spus că şi în Bistriţa-Năsăud va fi înfiinţat un oficiu de dezvoltare montană care se va ocupa de implementarea Legii muntelui, finanţate prin programe guvernamentale, dar vor avea şi un rol de consultanţă pentru cei din zona montană, mai ales că din 2021, pentru orice documentaţie de obţinere a fondurilor europene, prin subvenţie sau un proiect, este necesară „consultanţa agricolă”.

         Potrivit acestuia, prin Legea muntelui sunt o serie de programe foarte clar definite, inclusiv o lege de aprobare a programului pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare primară a laptelui în zona montană, prin care se asigură fondurile necesare. „Avem o lege, acum se pot prinde fondurile necesare pentru aceste centre de colectare a laptelui. Este singura lege din Legea muntelui promulgată de preşedinte, pe restul le-a contestat, şi pe aceasta a contestat-o, dar Curtea Constituţională i-a trimis-o înapoi şi i-a spus că nu are dreptate. Am întârziat cam trei luni de zile prin această plimbare de la preşedinte, Curtea Constituţională şi Parlament. Acum legea este în Monitorul Oficial, avem cadru legislativ şi se vor face aceste centre. Aceste centre vor avea un tipar unic, promovat de Agenţia Zonei Montane. Ei vor pune la dispoziţie aceste proiecte tip. De asemenea, avem centrele de abatorizare şi procesare primară a cărnii, tot cu proiecte tip, avem centre de preluare-procesare a lânii, stânile montane şi centrele de colectare a fructelor de pădure şi a plantelor aromatice”, a completat Sorin Roşu Mareş.

         Secretarul de stat bistriţean a menţionat că, în centrele de colectare şi prelucrare primară a laptelui se vor putea prepara iaurturi, lapte bătut, smântână, telemea, produse care vor da valoare adăugată materiei prime. „Chiar dacă vedeţi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud că suntem destul de bine organizaţi în ce priveşte coelctarea laptelui, noi când gândim asemenea programe nu ne gândim doar la o anumită regiune a ţării, zona montană ocupă aproximativ 30% din teritoriul României. În alte zone sunt probleme în ceea ce priveşte colectarea laptelui”, a completat Sorin Roşu Mareş.

         Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Ţintean, a punctat faptul că, în sfârşit, Legea muntelui trece de la vorbe la fapte. „Cred că fermierul montan, familia fermierului montan va putea să-şi organizeze viaţa în aşa manieră ca să valorifice resursele locale într-un mod mai organizat pentru că altminteri nu vom putea vorbi de familii şi fermieri în zona de munte, din cauza condiţiilor deosebit de grele prin care pot să-şi susţină activitatea. Dacă vom avea acele mici abatoare, mici făbricuţe de prelucrare a lânii, mici făbricuţe de prelucrare a laptelui, atunci cu adevărat Legea muntelui a salvat o mare parte din agricultura românească”, a menţionat Ioan Ţintean.            

          Legislaţia românească nu limitează numărul de porci dintr-o gospodărie, iar interesul este să avem cât mai multe exploataţii, cu efective cât mai mari. Există, însă, nişte condiţii care trebuie îndeplinite, îndeosebi cele care vizează biosecuritatea.

Discuţia în spaţiul public a fost lansată după ce primarul comunei Chiociş, Vasile Silaşi, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că DSVSA BN „obligă oamenii să-şi limiteze suinele din gospodărie la 5”, deşi nu ar exista cadru legal, asta în contextul în care jumătate din cele 10 sate ale comunei trăiesc de pe urma creşterii şi vânzării porcilor.

         De cealaltă parte, DSVSA BN susţine că anul trecut oamenilor li s-a adus la cunoştinţă, în scris, despre prevederile Ordinul nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor și dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României, şi ceea ce implică, din punct de vedere al biosecurităţii, potrivit Ordinului preşedintelui ANSVSA,nr.20/1995/2018.

         Astfel, potrivit Ordinului 300 al ministrului Agriculturiişi Dezvoltării Rurale, ordin care a fost emis înainte ca România săaibăprobleme cu apariţia focarelor de pestă porcină africană (PPA), au fost stabilite dimensiunile pentru exploatațiile de creștere a suinelor pe teritoriul României, astfel:

a) fermă de suine de subzistență - exploatație agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine cu greutatea de peste 30 kg;

b) fermă de suine de semisubzistență - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-20 de capete porcine cu greutatea de peste 30 kg;

c) fermă de suine mică - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 21-30 de capete porcine cu greutatea de peste 30 kg;

d) fermă de suine medie - exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 31-640 de capete porcine cu greutatea de peste 30 kg;

e) fermă de suine mare - exploatație agricolă cu un efectiv de peste 641 de capete porcine cu greutatea de peste 30 kg.

De asemenea, prin acelaşi ordin, au fost stabilite tipurile exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României, astfel:

a) exploatație nonprofesională de suine - ferma de suine de subzistență/semisubzistențăînregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor - S.N.I.I.A. și deținută de persoane fizice neînregistrate la Camera de Comerț și Industrie a României și persoane fizice autorizate (PFA);

b) exploatație comercială de suine - ferma de suine mică/medie/mare deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate și este autorizată sanitar- veterinar;

c) exploatație comercială de suine de tip A - ferma de suine mică/medie/mare deținută de persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor și care este înregistrată sanitar-veterinar.

         Prin Ordinul nr. 20/195/2018 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, au fost instituite trei niveluri de biosecuritate. 

Fermele de suine prevăzute la art. 1 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor și dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României se încadrează în următoarele niveluri de biosecuritate:

a) Fermele de suine de subzistență, în cazul în care reprezintă exploatații nonprofesionale, se încadrează în nivelul I de biosecuritate

b) Fermele de suine de subzistență, în cazul în care reprezintă exploatații nonprofesionale care desfășoară activități comerciale, se încadrează în nivelul II de biosecuritate

c) Fermele de suine de semisubzistență, se încadrează în nivelul II de biosecuritate și respectă regulile generale de biosecuritate

d) Fermele mici de se încadrează în nivelul II de biosecuritate

e) Fermele medii de suine se încadrează în nivelul III de biosecuritate

f) Fermele mari de suine se încadrează în nivelul III de biosecuritate

1)Nivelul I de biosecuritate cuprinde următoarele reguli generale de biosecuritate:

a) introducerea, în registrul de exploatație prevăzut de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, cu modificările și completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploatația sursă și ieșirile animalelor, precum și destinația acestora;

b) asigurarea asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;

c) deținerea suinelor în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu suinele domestice din alte exploatații sau cu porci mistreți;

d) interzicerea hrănirii suinelor cu deșeuri de catering, așa cum sunt definite la punctul 22 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar- veterinare la frontieră, în conformitate cu directiva menționată.

2) Nivelul II de biosecuritate cuprinde:

A. Reguli generale de biosecuritate

1. introducerea, în registrul de exploatație prevăzut de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, cu modificările și completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploatația sursă și ieșirile animalelor, precum și destinația acestora;

2. deținerea suinelor în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu suinele domestice din alte exploatații sau cu porci mistreți;

3. interzicerea creșterii porcilor în regim de semilibertate;

4. interzicerea accesului persoanelor străine în exploatație;

5. interzicerea hrănirii suinelor cu deșeuri de catering, așa cum sunt definite la punctul 22 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

6. utilizarea unui echipament sumar de protecție, respectiv salopetă sau halat de lucru;

7. amenajarea de dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație;

8. asigurarea asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;

9. includerea exploatațiilor și animalelor în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor.

          *** 

         Aşadar, crescătorii ar trebui se raporteze la aceste prevederi legale şi să îşi dimensioneze exploataţiileîn funcţie de ceea ce pot respecta pe nivelurile de biosecuritate. Interesul tuturor este să avem cît maimulte exploataţii, cu efective cât mai mari, dar încadrate în aceste norme.

Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud derulează în cursul lunii februarie o serie de întâlniri cu specialiștii de la Registrul Agricol din primăriile din județ, anunţă directorul executiv Ioan Nuţu Tabără. Marţi, la sediul instituţiei au fost prezenți reprezentanții din Bistrița, Livezile, Josenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Dumitrița, Budacu de Jos, Cetate şi Dumitra.

Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, agenda discuţiilor vizează modalitatea de întocmire a situațiilor statistice agricole, aferente anului în curs; prezentarea programelor de ajutor de minimis și a celor de reconversie în pomicultură și viticultură ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, derulate prin intermediul DAJ BN, dar şi informare privind măsurile de prevenire a apariției sau răspândirii Pestei Porcine Africane şi a Pestei Micilor Rumegătoare.

Şi în actualul an, conducerea Filialei Bistriţa a S.C. REDOXIM S.R.L. Timişoara a invitat specialişti din partea celor mai renumite companii din lume la o nouă întâlnire cu fermieri conjudeţeni, specialişti de la Direcţia agricolă judeţeana, Oficiul de protecţia plantelor Bistriţa – Năsăud pentru a discuta împreună ce seminţe de porumb, floarea soarelui, lucerna etc. care să le cultive în noul an agricol, ce erbicide, fungicide, insecticide şi adjuvanţi se recomandă a fi utilizaţi în schemele tehnologice de producţie, astfel încât producţiile ce urmează a fi obţinute să fie tot mai profitabile.
    Din parte celor două companii au fost prezenţi la întâlnirea de la Bistriţa specialiştii Deliu Cristian, Jakab Arpad, Florin Mureşan şi Adriana Ardelean, care le-au vorbit celor prezenţi despre ce hibrizi de porumb recomanda a fi cultivaţi în judeţul nostru şi care să răspundă cel mai bine condiţiilor de climă şi sol, totodată să asigure producţii de peste 10 tone / hectar. Iată câţiva dintre aceştia (din categoria celor timpurii şi semitimpurii): P9415, P9911, P9757, P9241, P9874 etc., hibrizi ce pretind tehnologii de cultură medii, rezistenţi la secetă şi arşiţa, care se pot cultiva chiar şi pe unele soluri acide şi care tolerează densităţi superioare. Dintre hibrizii de floarea soarelui recomandaţi a se cultiva în actualul an agricol se detaşează P63LL06, P64LE99, P64LC108, P64LL129, P64LP130 şi alţii, ai căror seminţe au un conţinut de ulei foarte bun, rezistenţi la cele mai cunoscute boli (sclerotinia), dar şi la seceta din sol şi aer tot mai resimţită şi în judeţul nostru. La lucerna, cultura ce câştigă tot mai mult teren şi în judeţul nostru, specialiştii PIONEER şi CORTEVA recomanda hibrizii PR54V09, PR55V48 şi PR54Q14, care asigură anual 3 – 5 recolte, rezistenţi la nematozi, rezistenţi la iernare, calitate superioară a fanului şi indici ridicaţi referitori la conţinutul în proteină şi digestibilitate. În ceea ce priveşte substanţele utilizate în protecţia plantelor (erbicide) cei interesaţi pot alege: Arigo, Bizon, Pixxaro, Principal, Titus Plus etc. La fungicide: Curzate, Custodia, Karathae, dar şi „veteranul” Dithane M 45. Dintre insecticide fermierii pot alege: Inazuma, Lannate, Reldan, Runner şi Vydate. Fermierii care îşi aleg ca furnizori de seminţe şi substanţe de protecţia plantelor firmele amintite mai sus, pot obţine şi sprijin tehnologic din partea directorului de vânzări Cristian Deliu, respectiv promotorilor, ce urmează a se deplasa în judeţul nostru, la solicitarea fermierilor.

Vasile Tabără
Senior editor

În Monitorul Oficial nr. 109/2019 a fost publicată Hotărârea nr. 57 pentru modificarea și completarea HG nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii".

„Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și 28 martie 2019, inclusiv! Perioada de cerere în care producția de lână poate fi valorificată este între 29 martie - 30 septembrie 2019, inclusiv. Solicitanții înregistrați în Registrul unic au obligația de a depune documentele justificative care să ateste comercializarea producției de lână obținute până la data de 1 noiembrie 2019, inclusiv! Comercializarea lânii trebuie să se realizeze către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii!  Ajutorul de minimis este de 1 leu/kg de lână”, precizează ing. Ioan Nuţu Tabără, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2019, sub sloganul: “APIA SUSȚINE VALORILE COMUNE EUROPENE ȘI FERMIERII ROMÂNI.DEPUNE CEREREA UNICĂ DE PLATĂ ÎN PERIOADA 1 MARTIE – 15 MAI 2019!”

În conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2019.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2019, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)”, iar la art.8 alin.1 lit.n):  „ (1) Pentru a beneficia de plățile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie: n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare-anul-2019și la Centrele județene/locale APIA.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2019, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.roși www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.roşi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, puteţi accesa şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură  Centrul Județean Bistrița Năsăud va da startul   Campaniei de informare a fermierilor privind cererea unică de plată, aferentă anului 2019, având sloganul “APIA SUSȚINE VALORILE COMUNE EUROPENE ȘI FERMIERII ROMÂNI. DEPUNE CEREREA UNICĂ DE PLATĂ ÎN PERIOADA 1 MARTIE – 15 MAI 2019!”.

Începând cu 20 februarie,  echipe de specialiști din cadrul APIA Centrul Județean Bistrița Năsăud se vor deplasa la toate UAT-urile din județ, în acțiuni tip caravană, pentru informarea și instruirea fermierilor  cu privire la perioada de depunere a cererii unice  de plată  pentru anul 2019, modalitatea de completare a acesteia, condiţiile de eligibilitate impuse de legislaţia europeană şi naţională, tipurile de controale impuse de regulamentele europene, precum şi schemele/masurile de plată pentru care se pot solicita sprijin prin cererea unică de plată 2019.

 "Diseminarea informaţiei la nivelul UAT-urilor se va face şi cu sprijinul autorităţilor locale. Experiența campaniile anterioare a demonstrat că buna colaborare  cu administrațiile publice locale, a avut un impact pozitiv în accesarea fondurilor europene prin schemele/măsurile  de sprijin  derulate de APIA.vPerioada  în care fermierii  pot   depune cererea unică de sprijin la sediile APIA   este   1 martie – 15 mai 2019, conform programării stabilite pentru fiecare fermier", precizează directorul executiv, Emil Scurtu.  

***

Facem precizarea că planificarea instruirilor precum si programarea fermierilor pentru depuneara cererii  se poate găsi pe site-ul APIA Bistrița Năsăud la adresa www.apiabn.ro

Materialele de informare pentru Campania 2019 sunt postate pe site-ul instituției la rubrica:  Materiale de informare, link-ul http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare-anul-2019

Secretarul de stat Sorin Roșu Mareș de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a participat la întâlnirea cu reprezentanții Copa-Cogeca – în fapt „vocea unită a fermierilor şi cooperativelor acestora în Uniunea Europeană” -  ce a avut loc la Bruxelles, pentru un schimb de opinii privind obiectivele Președinției române în domeniul agriculturii. În cadrul discuţiilor, au fost abordate aspecte legate de reforma PAC, planul proteic, comerțul cu produse alimentare, buget, pesta porcina africană etc.

„Reprezentantul României a precizat importanța continuării dezbaterilor privind bugetul și a celorlalte dosare legislative, precum și identificarea de soluții (financiare) pentru sectorul zootehnic, serios afectat de pesta porcină africană. Sesiunea de întrebări a fost dominată de reforma PAC, capitol la care s-a precizat stadiul avansării negocierilor și alte aspecte, precum și șansa președinției române de a accelera identificarea de soluții în ce privește consecințele numărului mare de porci mistreți pe teritoriul UE. În discursul său, secretarul de stat a precizat că traversăm o perioadă dinamică, marcată de o serie de evenimente importante, în special dezbaterile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM), precum și al reformei PAC. A subliniat importanța obiectivului de a avea abordare generală parțială în martie pe anumite dosare legislative. În esență, discuțiile vor continua pe procesul de convergență externă, dezvoltarea unui plan de acțiune în ce privește consolidarea independenței proteice la nivelul UE, atragerea tinerilor în agricultură, cât și reînnoirea generațiilor”, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Secretarul de stat Sorin Roşu Mareş a precizat că există un obiectiv important pentru sectorul zootehnic, pentru contribuția sa la consolidarea economică a fiecărui stat membru. Acesta a subliniat ca este nevoie de soluții concrete în domeniul veterinar, un sector aflat în dificultate, în special în România. A fost, de asemenea, subliniată importanța sectorului pescuitului, un obiectiv al Președinției României a Consiliului UE, prin dimensiunea sa la nivel european și legătura cu comunitățile și identitățile culturale. 

***

Copa – Fermieri europeni -> Uneşte 57 de organizaţii agricole europene

Cogeca – Cooperative agricole europene -> Uneşte 31 de organizaţii ale cooperativelor agricole

Cine sunt Copa şi Cogeca?

Cele două organizaţii reprezintă 28 de milioane de fermieri şi familiile acestora, dar şi în jur de 38.000 de cooperative. COPA – COGECA este una dintre cele mai mari şi mai active organizaţii în reprezentarea intereselor la Bruxelles şi deţine legături strânse cu alte ţări europene.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 1 din 19 februarie 2019. Pentru combaterea AGENŢILOR PATOGENI ŞI DĂUNĂTORILORîn procesul producerii răsadurilor se vor folosi urmatoarele metode:

            1. Dezinfecţia amestecului de pământ pentru produs răsadul:

            Pentru combaterea ciupercilor din sol se vor folosi unul din produsele : FOLPAN 80 WDG - 0,15% (4-5 l soluție/mp); PREVICUR 607 SL - 0,25% (3 l solutie/m.p.).Nu este necesar un timp de pauză.

            2. Dezinfectarea seminţelor pentru producerea de răsaduri:

            Se face cu 2 – 3 zile înainte de semănat, după cum urmează:

            - Tomate, ardei, vinete, mazăre: APRON XL 350 ES – 1 ml/kg sămânţă (prin umectare);

            - Castraveţi: PREVICUR 607 SL – 20 ml/kg sămânţă (prin umectare);

            3. Pentru combaterea coropişniţei ( Gryllotalpa gryllotalpa )se vor folosi produsele COROCID SUPER- 20 kg/ha,  SINTOGRILL - 30 kg/ha, administrate pe sol, cu o uşoară încorporare în cazul coropişniţei şi fără încorporare în cazul melcilor, înainte de plantare.

            4. Pentru combaterea melcilor fără cochilie (Agriolimax agreste), melci (Limax spp.) se vor folosi produsele  AGROSAN B – 15 kg/ha  sau METALDEHYDE 5   - 10 kg/ha sau OPTIMOL – 5 kg/ha aplicat cu 7 zile inainte de semanat/plantat  administrare pe sol, fără încorporare.

            5. Pentru prevenirea şi combaterea atacului de rozătoareîn spaţiile amenajate pentru producerea răsadurilor se vor pune momeli cu BROMAKOL  25 – 50 g momeli/galeria activă;

            Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

            6. Tocurile de răsadniţe, ramele din lemn, utilajele folosite şi cărărilese vor dezinfecta prin stropire completă (îmbăiere)  cu o soluţie realizată din produse pe bază de cupru (CHAMP 77 WG, FUNGURAN OH 50, BOUILLIE BORDELAISE WDG).

            Între răsărire şi repicare, când plăntuţele sunt în faza de cotiledoane până la 2 frunzuliţe, se tratează cu: PREVICUR 607 SL – 0,15% sau FOLPAN 80 WDG – 0,15% prin pulverizare fină cu 0,2  - 0,25 l soluţie la 1 m.p. de semănătură. La 7 zile tratamentul se repetă.

            Înainte de transplantatul rasadului în spaţiile protejate, se va face o dezinfectie a solului cu:  RAISAN 51 – 700 l/ha sau  BASAMID GRANULE (2) – 500 kg/ha (cu încorporare inainte de plantare).

In cazul aparitiei de vetre de atac ale ciupercilor de sol,  vetrele se vor trata cu BOUILLIE BORDELAISE WDG– 0,75%  sau PREVICUR ENERGY – 0,1% (3,0 l solutie/ m.p.) sau PREVICUR 607 SL – 0,15% după ce in pealabil s-au eliminat plantele cazute împreună cu stratul de pământ.

In caz de atac de insecte sau acarieni se aplica după caz unul dintre insecticidele: MOSPILAN 20 SP-0,025%  sau LASER 240 SC – 0,05% sau MOVENTO 100 SC - 0,075% sau unul dintre acaricidele: NISSORUN 10 WP -0,04%  sau ENVIDOR 240 SC – 0,04%.

Stropiţi plantaţiile de POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI - în perioada repausului vegetativ pentru combaterea formelor hibernante de paduche din San-Jose, paduche lânos, psilide, afide şi acarieni, insecte minatoare şi defoliatoare. Se va interveni cu unul din urmatoarele pesticide:

1. JUVINAL 10 EC – 0,1%.

2. MOSPILAN 20 SG – 0,450 kg/ha + TOIL – 0,5% (adjuvant pe baza de ulei vegetal) ;

3. CALYPSO 480 SC – 0.3l/ha (0.02%) + MIDOS 1.5% (sau 15 l/ha in 1000 l apa)(adjuvant pe baza de ulei)

4. OVIPRON TOP 2500ml/100 l apa sau 1500ml/100 l apa in amestec cu insecticid;

            Tratamentul se va aplica la temperaturi peste 5 - 6 grade celsius şi se va încheia pîna la umflarea mugurilor (urechiusa de şoarece la măr şi păr şi începutul desfacerii sepalelor la prun si cires.

            Se va avea în vedere ca la aplicarea tratamentului, pomii să fie uscaţi (să nu fie acoperiţi cu zăpadă sau chiciură), realizându-se o îmbăiere completă a pomilor (inclusiv trunchiul acestora).

      Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

                                          ÎNTOCMIT, ing.  Ramona Dina VASILIU            

         Sâmbătă, 23 februarie 2019, ora 10.00, va avea loc, la Hotelul Diana din Bistriţa, Adunarea Generală  a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din judeţul Bistriţa-Năsăud.

         Cu această ocazie, după ce se vor dezbate teme ce privesc creşterea albinelor,  greutăţile  întâmpinate de apicultori în comercializarea mierii şi a produselor apicole, vor fi acordate diplome celor mai tineri apicultori din judeţ.

         După cum ne informează preşedintele ACA B-N, ing. Constantin Rais, la adunare şi-au anunţat participarea cunoscutul actor Dorel Vişan, un pasionat apicultor, şi managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, Ioan Pintea.

         La adunare sunt invitaţi să participe toţi apicultorii bistriţeni.

După defrişările masive ce au urmat anului 1990, pomicultura judeţului, prin programele naţionale, a început să-şi reocupe locul cuvenit. Astfel că, la ora actuală, în Bistriţa-Năsăud există peste 8400 hectare de livezi, din care 6300 hectare meri, 1350 ha pruni, 540 ha cireşi şi vişini etc.

         An de an, atât în fermele pomicole, cât şi în gospodăriile populaţiei, au crescut suprafeţele plantate cu pomi. Într-un singur an, numai din pepiniera lui Algeorge din Sângeorz Băi au ieşit pe piaţă peste 10.000 pomi fructiferi.

         La ora actuală, datorită şi timpului favorabil, în plantaţiile pomicole lucrarea de căpătâi o constituie tăierile urmată de tratamentele de iarnă. Este vorba de tăierile de întreţinere, formare şi rodire. Pomicultorii avizaţi ştiu despre ce este vorba, cum se efectuează pentru a fi siguri că producţia va fi pe măsură. Inginerul Emilian Magdea, unul dintre specialiştii în domeniu, ne spune că tăierile trebuie efectuate de cunoscători, de specialişti.Tăierile de rodire constau în rărirea şi scurtarea ramurilor de rod, precum şi reducţia semischeletului. De asemenea, tăierile de formare sunt necesar a fi făcute corect numai de cunoscători.  Înlăturarea ramurilor uscate, bolnave sau cele care se dezvoltă în interiorul coroanei trebuie avute în vedere. De aceste lucrări depinde în mare măsură sănătatea pomilor şi producţia viitoare de fructe. Există, la ora actuală, specialişti, pomicultori care să cunoască în detaliu cum se efectuează tăierile în livezi sau când este momentul efectuării acestora? Din păcate, numai în fermele pomicole există constituite formaţii specializate. În gospodăriile populaţiei, tăierile se efectuează uneori de oameni neavizaţi şi, ca atare, pomul mai mult suferă decât să dea roadele aşteptate. Nici în satele cu tradiţie în domeniu nu mai există „tăietori” specializaţi. Ca o curiozitate, în localitatea Sâniacob, o femeie – specialistă face astfel de lucrări, fiind foarte solicitată. Nu se mai fac cursuri pentru viitorii pomicultori?, ne-a întrebat aceasta.  L-am întrebat pe interlocutorul nostru când este momentul optim pentru efectuarea acestor lucrări. Există mai multe etape, şi toamna, după cules, dar şi în perioada repausului vegetativ.

         După lucrările de tăieri, o altă etapă pentru producţia viitoare o constituie tratamentele şi lucrările cu caracter fitosanitar efectuate în perioada de iarnă, până la pornirea în vegetaţie. Cu această ocazie, ramurile afectate de focul bacterian a  rozaceelor în livezile de măr, păr şi gutui se adună şi se aprind. De asemenea, se îndepărtează lăstarii şi ramurile afectate de boli, precum monilioza la sâmburoase sau ervinia la măr, păr şi gutui, ori făinarea. Inginerul Magdea ne mai precizezaă că tratamentele de iarnă din pomicultură, pentru combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor este o acţiune foarte importantă. Momentul optim pentru efectuarea tratamentelor este repausul vegetativ al pomilor, când temperatura depăşeşte 5 grade C şi nu urmează ploi sau îngheţ. Cu ce substanţe se fac aceste tratamente? Inginerul Magdea ne-a spus că, în primul rând, pomii trebuie îmbăiaţi cu un fungicid, de regulă pe bază de cupru (Zeamă Bordeleză – Piatra vânătă, Funguran, Alcupral, Champion etc.). Urmează apoi tratamentul cu ulei horticol şi un insecticid. Este indicat ca aceste două substanţe să nu fie amestecate, întâi se face tratamentul cu cupricele, urmat apoi de cel cu uleiul horticol şi insecticid. Urmând acest procedeu, eficienţa este maximă. Există formaţii de stropit? Din păcate, cele de odinioară au dispărut. Fiecare se descurcă cum poate. În fermele mari situaţia este cu totul alta. Dovadă şi producţiile mari de fructe obţinute. Numai în 2018 s-au recoltat peste 18 tone la hectar la măr sau 15 tone la hectar la pruni. Aş mai dori să precizez, ne spunea inginerul Magdea, că perioada cea mai prielnică pentru efectuarea tratamentului cu ulei horticol şi insecticid este la înmugurire, atunci când dăunătorii ce au hibernat încep să prindă viaţă. În acest caz, eficacitatea este maximă. De fapt, unităţile specializate oferă, la ora actuală, destule substanţe pentru efectuarea tratamentelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din pomicultură. Repet, prima dată dăm fungicidul, apoi uleiul horticol şi, de asemenea, aceste lucrări este bine să fie efectuate după tăierile din livezi.

         Prezenţa la Adunarea Generală a Asociaţiei Crescătorilor de Albine – Filiala Bistriţa-Năsăud a actorului şi omului de cultură Dorel Vişan şi a preotului Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, a transformat întâlnirea apicultorilor într-o plăcută şi instructivă şezătoare cultural-apicolă. Mai bine de două ore, cei prezenţi, crescători de albine cu experienţă sau începători, au aflat noutăţile din domeniu,  problemele cu care se confruntă, perspectivele ce le au pentru dezvoltarea acestui sector.

         Preşedintele Filialei Judeţene, ing. Constantin Rais, un foarte bun cunoscător al apiculturii, a prezentat, aşa cum se cuvine, şi o dare de seamă privind activitatea pe anul 2018, cu direcţiile avute în vedere: pregătirea apicolă şi sprijinirea apicultorilor în accesarea de fonduri europene şi PNA, sprijinirea membrilor ACA privind implementarea noului sistem de identificare a stupilor, în colaborare cu OJZ B-N, pentru obţinerea codului de stupină. Preşedintele Rais s-a mai referit şi la activitatea pastorală din anul trecut, evidenţiind participarea a peste 80 de apicultori în alte judeţe, la culesurile de rapiţă, salcâm, floarea-soarelui, tei, amorfă etc. Anul 2018 a fost pentru apicultorii bistriţeni un an mai bun din punct de vedere al activităţilor, dar mai slab din punct de vedere economic decât 2017. La salcâm s-a obţinut o producţie mai bună, aşa că, spunea un apicultor, anul 2018 poate fi numai, sub aspectul mierii, „Anul salcâmului”. Au lămurit multe dintre problemele cu care se confruntă apicultorii: expert Emilia Chiric de la APIA, ing. Cornel Hetrea de la OJZ şi dr. Florin Abadi – inspector.

         Preşedintele ACA la nivel naţional, ing. Ioan Fetea, a atras atenţia asupra problemelor întâmpinate în vânzarea mierii şi a produselor apicole. „Din păcate, apicultorii nu sunt protejaţi. Intră în ţară, din afara ei, miere la preţuri foarte mici. Din păcate, s-a constatat că au apărut pe piaţă tot felul de sortimente dar care, la o analiză mai atentă, nu este miere autentică. De fapt, mierea este al treilea produs mondial falsificat. Noi avem în ţară şi producem miere curată, de calitate, iar aceasta trebuie valorificată. Să cumpărăm miere dintr-o sursă sigură. Să încercăm să stopăm comercializarea mierii falsificate, neconformă, dar prezentată ca miere naturală şi autohtonă”, a declarat preşedintele ACA. Acesta s-a mai referit la necesitatea protejării rasei autohtone de albine, în condiţiile în care unele ţări şi-au distrus-o şi fac eforturi să revină la rasa respectivă. Important este să încurajăm consumul de miere. La noi în ţară se consumă de 3-4 ori mai puţină miere decât în ţările occidentale, deşi România se află pe locul 4 la producţia de miere în UE şi pe locul 14 în lume. Domnul Fetea s-a referit şi la programul „Mierea în şcoli”, pentru care guvernanţii ar trebui să găsească fondurile necesare, în acest fel ar creşte şi consumul de miere pe cap de locuitor, nemaivorbind de beneficiile pentru sănătate.

         Cei mai tineri apicultori: Nicuşor Vlad, Daniel Koblicska şi Dănuţ Dedean au fost răsplătiţi cu diplome.

         După atâtea date tehnice, preotul şi scriitorul Ioan Pintea ne-a purtat prin lumea miraculoasă a poeziei, în care albina este regină. Am aflat astfel, că mierea este un medicament biblic, în Sfânta Scriptură mierea de albine este pomenită de 54 de ori, iar albina de 30 de ori, mierea făcând parte din darurile pe care şi le făceau oamenii. „Munca ei (a albinei) o folosesc spre sănătate şi regii, şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa (Pilde 6-8). Apicultura este o vocaţie, aşa cum avea să spună şi marele cărturar şi apicultor din Rundu Salvei, Vasile Dâncu, cel care şi-a tipărit o carte sponsorizată de albine”. Scriitorul Ioan Pintea a citit un poem dedicat albinelor: „Atât de mică şi de furnică”.

         Albina este foarte importantă pentru om, spunea Dorel Vişan, când nu va mai fi va dispărea viaţa. Albina nu cunoaşte lenea, este păzitorul omului, de aceea şi eu mi-am plantat o vie şi cresc albine, să am vin şi miere. Povestind cu harul şi darul cunoscute, actorul Dorel Vişan a fost răsplătit cu aplauze şi pentru poezia „Toţi sfinţii” de George Coşbuc.

         Felicitări preşedintelui Constantin Rais pentru buna organizare a întâlnirii, discuţiile continuând la Hotelul Diana, poveştile apicultorilor întrecându-le pe cele ale pescarilor şi vânătorilor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că se depun Cereri de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat- Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, aferentă Măsurii 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor – sesiunea 2- 2019, conform anunțului de lansare publicat pe site-ul www.apia.org.ro.

Pentru acordarea sprijinului în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, solicitantul depune o cerere de sprijin  - Anexa 1 din Ghidul solicitantului; cererea de sprijin se depune online, în aplicația electronică M15, se tipărește, se semnează și se depune împreună cu documentele aferente, la CJ APIA sau Centrul Municipiului Bucureşti al APIA. În cazuri excepționale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 aniși vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

ü  Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care beneficiarul primește38 euro/an/hapentru întreaga suprafață inclusă în angajament,

ü  Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primește137 euro/an/hapentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici  și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească  mai multe cerințe, printre care enumerăm:

ü  să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament,

ü  să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament,

ü  să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută de aceștia într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic),

ü  să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu va efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului. (Pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze tăieri de masă lemnoasă numai într-un singur an din cei cinci de angajament, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului),

ü  să contracteze sau să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2,

ü  să respecte normele privind eco-condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I functional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Informațiile detaliate pentru accesarea schemei de ajutor de stat pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA, respectiv în Ghidul solicitantului și documentele de implementare publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Şi în acest an, o echipă Bayer, multinaţională specializată în producerea şi comercializarea fungicidelor, insecticidelor, ebicidelor, dar şi în tratamentul seminţelor necesare înfiinţării unor culturi agricole, la care se adaugă întocmirea de pachete tehnologice de cultură a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahăr, viţei-de-vie, tomatelor, pomilor fructiferi etc., s-a aflat printre fermieri, specialişti de la Directia judeţeană Agricolă, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Plantelor, REDOXIM Bistriţa şi alţi interesaţi, pentru a le da o nouă mână de ajutor în obţinerea de producţii agricole tot mai profitabile.

Din aceasta echipă au facut parte Mihai Gyorfi, director zonal, Lucian Socaciu, Ioan Coste şi alţii, care au prezentat noile produse Bayer scoase pe piaţă, strategia de viitor a acestei multinaţionale, tehnologii de cultură actualizate la condiţiile climatice în continuă schimbare. Din prezentarile acestora s-a mai putut reţine şi faptul că, în urmatoarea perioadă, o serie din produsele Bayer (erbicide, insecticide, fungicide), binecunoscute în ultimii ani, vor fi scoase de pe piaţa internaţională, locul lor fiind luat de altele, care să nu mai influenţeze negativ mediul înconjurător, viaţa plantelor şi animalelor, dar în mod special viaţa omului.

De retinut mai este şi faptul că firma Bayer va cheltui în continuare circa 250 milioane euro pentru lansarea fiecărui produs nou pe piaţă, dar şi faptul că pentru a se lansa pe piaţă un nou erbicid, fungicid sau insecticid, sunt necesari 10 – 12 ani de muncă pentru chimişti, marketing şi miile de specialişti tehnici şi comerciali.

În Monitorul Oficial,  a fost publicată Hotărârea de Guvern 107/27.02.2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" pentru anul 2019, derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul Direcțiilor agricole din țară, anunţă directorul executiv Ioan Nuţu Tabără.  

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 233.190.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019. Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă.

Cererea de înscriere în program se depune la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până cel târziu la data de 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai; 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie.

Potențialii beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, valabil în anul de comercializare a producției de tomate; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate, şi anume să dețină o suprafață cultivată  cu tomate în spații protejate de minim 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2019“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării; să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp; să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere; să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 27 decembrie 2019, inclusiv.

În Monitorul Oficial nr. 170/04.03.2019, a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 108/27.02.2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi" precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvolării Rurale , prin intermediul Direcțiilor agricole din țară, anunţă directorul executiv Ioan Nuţu Tabără.  

Potrivit acestuia, cererea de înscriere în program a producătorilor agricoli se depune la sediul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, până la data de 15 mai inclusiv! 

„Mai multe informații privind derularea programului, le găsiți pe site-ul nostru dabn.ro la secțiunea Legislație!  Vă așteptăm cu drag la sediul DAJ BN, pentru detalii și înscrierea în program”, transmite directorul executiv al DAJ BN, ing. Nuţu Tabără.