În scopul prevenirii apariției toxiinfecțiilor alimentare în perioada minivacanţelor de Rusalii şi de 1 Iunie, inspectorii D.S.V.S.A Bistriţa-Năsăud au efectuat un număr de 90 controale în 33 restaurante, 6 pizzerii, 6 unităţi de tip catering, 7 cofetării/patiserii, 6 laboratoare patiserie cofetărie, 7 pensiuni turistice, 5 supermarketuri, 13 magazine alimentare şi 7 depozite alimentare. “Pentru neconformitățile constatate, au fost aplicate 15 sancțiuni contravenţionale din care 12 amenzi, în valoare de 18.400 lei, şi 3 avertismente. De asemenea, a fost dispusă, ca măsură complementară, confiscarea şi neutralizarea, în unităţi autorizate, a unei cantităţi de 33,91 kg produse alimentare”, precizează dr. Bogolin Ioan, director executive al DSVSA BN.

Astfel, inspectorii au depistat faptul că nu se respectă normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare şi valorificare a produselor alimentare; normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare. De asemenea, a fost identificat faptul că se comercializează direct către consumatorul final produse alimentare în spaţii necorespunzătoare şi fără respectarea condiţiilor de igienă; produsele alimentare sunt manipulate cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Mai mult, produselor alimentare sunt ambalate şi etichetate necorespunzător. 

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 31 din 25 iunie 2018.  Stropiti MARUL - pentru combaterea rapanului, fainarii, bolilor de scoarta, paduchelui lanos, viermelui merelor ( G2, tr.1 ), paduchelui din San-Jose ( G1, tr.3 ), acarieni, afide, insecte defoliatoare si minatoare cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.    SHAVIT F 72 WP – 0,2%  +  DECIS 25 WG – 0,003% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15% ;

2.    STROBY DF – 0,01 –0,013% sau CHORUS 75 WG – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,015% sau 

FOLICUR SOLO 250 EW –0,05% + ACTARA 25 WG- 0,01% sau CALYPSO 480 SC– 0,02% sau DECIS 25WG– 0,003%  sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03 % sau PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

3.    CHORUS 75 WG – 0,02%  sau SYSTHANE  FORTE – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,01% sau

TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau + DECIS 25 WG – 0,003%  + NISSORUN 10 WP – 0,03% sau APOLLO 50 SC – 0,04%;

4. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,05% sau  ZATO 50 WG – 0,01% + ACTARA 25 WG – 0,01% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

5. FLINT PLUS 64 WG –0,125% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  DANTOP 50 WG – 0,02%  sau ACTARA 25 WG – 0,01% sau PYRINEX 25 CS – 0,3%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04%  sau MILBEKNOCK EC – 0,05%;

6. ZATO 50 WG - 0,01 + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04% ;

7.  MERPAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau WINNER M 80 – 0,2% + SULFOMAT PU - 0,3% sau SHAVIT 25 EC – 0,05%  + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + NISSORUN 10 WP – 0,03%;         

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018.

            Stropiti PARUL si GUTUIUL - pentru combaterea fumaginei, rapanului, moniliozei, septoriozei, patarii brune, puricelui melifer, viermelui perelor ( G2, tr.1 ), paduchelui din San-Jose ( G1, tr.3 ), acarieni, afide, insecte defoliatoere si minatoare, paduchelui lanos cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.  SCORE 250 EC – 0,01% sau SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau ZATO 50 WG – 0,01% +  DECIS 25 WG – 0,003% sau PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +  DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04% sau  APOLLO 50 SC – 0,04%;

3. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau WINNER M 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau DANTOP 50 WG – 0,02% sau ACTARA 25 WG – 0,01% +  ENVIDOR 240 SC – 0,04%;     

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018

            În livezile de MĂR şi PĂR unde este pus in evidenţă atac al focului bacterian al rozaceelor ( Erwinia amylovora ) se va utiliza unul din urmatoarele produse:

CHAMPION 50 WP – 0,04% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,04% sau KOCIDE 101 – 0,04% + CALYPSO

480 SC – 0,02% sau DANTOP 50 WG – 0,02%  sau ACTARA 25 WG – 0,01% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15% 

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

            ***

                                              BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 32 din 25 iunie 2018

Stropiti PRUNUL - pentru combaterea moniliozei, ciuruirii bacteriene, patarii rosii a frunzelor, afide, acarieni, insecte defoliatoare si minatoare, viermelui prunelor ( G2, tr.1 ), paduchelui din San-Jose ( G1, tr.3 ) cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2%  +  DECIS 25 WG 0,003% sau  PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP - 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +   DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018

     Stropiti CIRESUL SI VISINUL– pentru combaterea antracnozei, moniliozei, ciuruirii frunzelor, acarienilor, afidelor, insectelor defoliatoare si minatoare, paduchelui din San-Jose cu :

1.                DITHANE M 45 – 0,2% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  +

ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2.                BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

 3. NOVOZIR MN 80 – 0,2% +  DANTOP 50 WG – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03% ;

      4. ZEAMA BORDELEZA TIP «MIF »– 1% + ACTARA 25 WG – 0,01%  + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018 (exceptand soiurile tarzii).

Stropiti PIERSIC şi CAIS  –  pentru combaterea moniliozei, başicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

1. CHORUS 75 WG – 0,02%  sau TOPSIN 70 WDG – 0,07%  +  FASTAC 10 EC – 0,02% sau DECIS 2,5 EC –

0,04% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018 (exceptand soiurile timpurii).

             Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

            La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

            ***

                                                        BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 33 din 25 iunie 2018

Stropiti VITA DE VIE - pentru combaterea manei, fainarii, putregaiului cenusiu, patarii rosii a frunzelor, acarienilor cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25%  + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau

SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2.  SHAVIT F 72 WP – 0,2%  sau CABRIO TOP 1,5 – 2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE  ZEON – 0,015% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.

3. RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau  ALCUPRAL  50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% sau MELODY COMPACT 49 WG –1,5 kg/ha + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   

4. DITHANE M-45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018.

***

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 34 din 25 iunie 2018

Stropiti CARTOFUL - impotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar  fungicide dacă nu sunt prezente larve de Colorado.

1. ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN - 62,5 ml/ha.                     

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau  ANTRACOL 70 WP - 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.                     

3.  CURZATE MANOX  – 0,25%  sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha. 

      Tratamentul se va efectua in perioada 26 iunie – 01 iulie 2018.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

             ***

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 35 din 25 iunie 2018

CULTURILE DE LEGUME  (tomate, ardei, castraveti, vinete, ceapa, varza) - se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

1. ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN - 0,175 l/ha.                     

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau  ANTRACOL 70 WP - 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.                     

3.  CURZATE MANOX  – 0,25%  sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha. 

Tratamentul se va efectua in 26 iunie – 01 iulie 2018.

            Insecticidele se vor aplica doar in cazul prezentei daunatorilor in culturi.

Principalele probleme care îi determină pe micii fermieri din Bistrița-Năsăud să nu producă mai mult sunt prețurile foarte mici pe care intermediari le oferă pentru produsul brut, lipsa forței de muncă necesară pentru activitățile zilnice și nivelul scăzul al subvențiilor. Aceste informații au fost primite direct din teren, cu ocazia a 2 întâlniri organizate în Târlișua și Măgura Ilvei, week-endul trecut, întâlniri la care au participat peste 40 de mici fermieri ce produc hrană în zonă, în special pe partea de legumicultură și produse din carne și lapte.

Principalul scop al acestor întâlniri, organizate în cadrul unui proiect european de cercetare, Orizont 2020, SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), este să aflăm mai multe despre situația actuală a producției de hrană din România, dar și cum putem să ne asigurăm că vom avea și pe viitor în farfurie produse sănătoase, care în același timp mențin și un mod specific de viață, vital pentru comunitațile rurale și pentru biodiversitate.

Deși subvențiile sunt binevenite, acestea asigură doar limita supraviețuirii miciilor fermieri, așa cum au spus cei din Măgura Ilvei. Mulți au spus că fără subvenții nu ar mai crește nici măcăr o vacă. Producția de lapte în unele zone se limitează doar la consumul individual și mulți au renunțat să mai iasă pe piață.

O soluție la o parte din aceste probleme se poate găsi prin asociere, așa cum vor să demonstreze cei peste 200 de membri ai Cooperativei Agricole Țibleș-Someș-Meleș, recent înființată. ”Ne-am asociat pentru că așa sperăm să obținem prețuri mai bune pentru munca noastră și chiar să ajungem să colectăm și să procesăm noi produse din lapte și carne în viitorul apropiat”, ne-a spus Florin Bruzo, Președintele Cooperativei din Târlișua.

”Proiectul SALSA (Fermele mici, afacerile mici din domeniul hranei și securitate sustenabilă a hranei), implementat de Highclere Consulting SRL, este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de cercetare Orizont 2020 și are o misiune foarte complexă: vrea să afle cine ne hrănește”, a declarat Raluca Barbu, Managerul proiectului în România. Aceste date, în forma lor cea mai corectă și realistă, vin de la cei ce sunt parte a întregului proces, de la plantarea seminței sau creșterea animalului, până la raftul magazinului, fermieri sau comercianți, și toți sunt considerați parteneri strategici ai acestui demers.

”Vrem să aflăm cine sunt acești oameni, ce fel de viață duc, ce produc și cum își organizează munca, cum și unde își vând produsele, ce probleme și nevoi au, și mai ales, ce așteaptă de la Comisia Europeană și de la statul român. Toate aceste informații vor face parte din recomandările pentru viitoarele legi și finanțări, care ne dorim să susțină agricultura mai integrate si mai aproape de producator.”, a adăugat Raluca Barbu.

În primăvară întâlniri similare au fost organizate în sudul țării, în județul Gurgiu și în București și s-au concentrat pe producția de legume, producția de cereale și consumatori/ autorități. Au participat, în total, aproximativ 100 de persoane: mici fermieri și alți producători agricoli din Giurgiu, comercianți, distribuitori, reprezentanți ai hypermarketurilor, reprezentanți ai autorităților regionale și centrale și ai asociațiilor de consumatori. Următoarea întâlnire de acest fel se va organiza la Cluj-Napoca, în luna iulie 2018.

Ce este SALSA?: un proiect european de cercetare, început din 2016, dedicat afle care este rolul micilor fermieri și a afacerilor din domeniu hranei în Europa și Africa. Desfășurat pe o perioadă de 4 ani, cuprinde 30 de zone de studiu din țări din Europa si Africa, printre care și România, cu județele Giurgiu și Bistrița Năsăud. 

Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Bistriţa-Năsăud  a aprobat, în şedinţa de marţi, Programul actualizat pentru prevenirea apariţiei pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud. Una dintre măsuri vizează suspendarea activităţii târgurilor de animale autorizate privind vânzarea /cumpărarea animalelelor vii, până la noi dispoziţii. De asemenea, vor fi actualizate, în regim de urganţă, Unităţile Locale de Sprijin (ULS), iar Grupul Local de Experţi în vânat şi vânătoare  din Bistriţa-Năsăud va prezenta particularităţile specifice judeţului privind strategia de prevenire/combatere a pestei porcine africane la mistreţ.

CLCB Bistriţa-Năsăud s-a întrunit  în contextul evoluţiei pestei porcine africane în România, în judeţele Satu Mare, Tulcea, Brăila, Constanţa şi Bihor şi ca urmare a revizuirii Manualului operaţional pentru intervenţie în focarele de PPA precum şi a Planului de contingenţă. Reunirea CLCB s-a făcut la propunerea directorului executiv al DSVSA BN, dr. Ioan Bogolin.

         Pesta porcină africană nu afectează omul, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având însă impact la nivel social, din punct de edere economic. 

          Satul Mocod poate fi considerat acum locul unde legumele, în special roşiile din solarii şi din grădini devin moneda forte cu care se mândresc cei de aici. Recunoscuţi ca mari cultivatori ai cepei- cea roşie, foarte dulce, poate fi consumată numai cu pâine şi sare, vorba unui bătrân din partea locului, acum este sezonul roşiilor sau ale porodicelor, cum se mai spune. Produsele legumicole, proaspete şi foarte sănătoase ale lui Mircea Cotuţiu pot fi procurate prin 70 de unităţi comerciale din judeţ. Cele ale Susanei Sălăgean pot fi găsite şi la Bistriţa, în Piaţa Decebal, acolo unde mocodeanca îşi etalează legumele abia culese.

          Am întâlnit însă, tot la Mocod, o altă legumicultoare, la fel de pricepută şi harnică. Este vorba de Florentina Habic. O femeie frumoasă, dulce la vorbă, ce-ţi povesteşte cu aceeaşi pasiune cu care cultivă legumele, roşii şi ardei  „specialitatea casei” despre toată tehnologia acestei culturi. De 34 de ani este în Mocod. S-a stabilit aici, măritându-se, venind din Cociu, la trei sate distanţă pe şoseaua înspre Beclean. Dacă eşti din Cociu, nu poţi să fii decât un cultivator de legume, un specialist în producerea răsadurilor. Cetăţenii de aici se mândresc cu faptul că, primăvara vând răsaduri şi prin Moldova, şi pe o arie întinsă din Ardeal. Florentina Habic a deprins munca în grădina de legume din familie. Te naşti cu legumele lângă casă, le îndrăgeşti, le cultivi şi îţi aduc venituri cu care să poţi trăi. La Mocod s-a specializat. Tehnologia roşiilor este simplă, îmi explică aceasta. Seminţe din grădina proprie. De asemenea, producerea răsadurilor este o specialitate locală. Tratamentele sunt în totalitate ecologice, îmi spune doamna Florentina. O întreb cu ce le tratează şi-mi spune doar că fiecare are în propria gospodărie „medicamentul” ecologic de care planta are nevoie. „Pe aproape 10 ari, grădina pare a fi un paradis verde. Roşiile culese de culoare roz-aurii, sunt oferite consumatorilor din 15 iunie. De obicei, vând în Piaţa din Năsăud, dar mulţi mă cauză şi acasă”, ne spune aceasta. Am văzut în piaţă cum gospodinele stau la rând să-şi cumpere roşii din Mocod. O bătrânică îmi spune că acestea, roşiile, sunt adevărate medicamente, iar un bărbat în toată puterea vrea neapărat să se fotografieze alături de legumicultoarea din Mocod. „Nu oricând poţi vedea acum, în iulie, asemenea roşii”.

          În cultură, o suprafaţă apreciabilă este ocupată cu ardei. Fiecare plantă este ca un ciorchine cu foarte mulţi ardei. În câteva zile vor ajunge pe masa consumatorilor. Roşiile şi ardeii din grădina doamnei Florentina din Mocod pot fi premiate la orice expoziţie agricolă.

Cea mai modernă fermă de bovine din România e la Orheiu Bistriței, scrie preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan. Dotată cu roboți și tehnică de ultimă generație în urma unei finanțări din fonduri europene, ferma deținută de Liviu Peica are 259 de capete și 150 ha de teren în lucru.

"Este o premieră și pentru mine și pentru cei aproape 200 de fermieri din județul nostru și din alte 14 județe care au venit să vadă roboții care hrănesc animalele, curăță bălegarul și mulg vacile. Toată această fermă funcționează cu doar doi muncitori și anul trecut a generat peste 850.000 de litri de lapte!. Felicitari, Liviu Peica, Ministerului Agriculturii si tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui frumos proiect", precizeaza presedintele Moldovan.

Preşedintele CJ a salutat faptul că Guvernul României a fost reprezentat de secretarii de stat Daniel Botănoiu și Sorin Roșu Mareș de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. "Ce se întâmplă la Ferma Peica de la Orheiu Bistriței este un model pentru întreaga Românie! Sper să fie multiplicat și în județ la noi și în toată țara!", menţioneaza Radu Moldovan.

Directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor rurale, ing. Petrică Popşor, a anunţat, în cadrul Colegiului Prefectural, că se impune, la nivel guvernamental, găsirea unor soluţii legislative care să vină în sprijinul fermierilor care au aplicat pentru finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. O adresă a fost transmisă şi la AFIR, pentru a ajunge, ulterior, şi la ministrul Agriculturii, Petre Daea, mai ales că nu doar fermierii bistriţeni riscă pierderea finanţărilor, situaţia fiind la fel de problematică la nivel naţional.

„Suntem datori împreună să găsim o soluţie alături de beneficiarii noştri, pentru că noi, beneficiarii şi consultanţii încercăm să facem un parteneriat, dar trebuie să-l extindem, trebuie şi Guvernul, şi Parlamentul şi toţi factorii de decizie să găsim soluţii pentru că aceşti oameni vor să intre în legalitate, dar programul nostru îi obligă să intre în 3 ani şi nu au acest timp”, a precizat Petrică Popşor.  

În fapt, toţi beneficiarii finanţărilor europene, pe Submăsurile 6.1, 6.3, dar şi 4.1, care au proiecte în domeniul zootehnic trebuie să construiască platforme pentru dejecţiile animalelor, ca să nu polueze apa şi solul, ceea ce e corect. Nu doar ei trebuie să se alinieze acestor norme, ci toţi fermierii, dar asta e o altă poveste.

Conform Legii  50/1991 privin autorizarea executării lucrărilor de construcţii, pentru a amenaja acest platforme este nevoie de autorizaţie de construcţie de la primărie. Ca să primeşti autorizaţie, ai nevoie de „un drept real de proprietate”, care înseamnă carte funciară. Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară e în derulare, dar nu e finalizat. Succesiunile notariale sau acţiunile în instanţă sunt de lungă durată, a punctat directorul OJFIR BN.

„Beneficiarii noştri au avut posibilitatea, li s-a oferit această şansă să acceseze proiecte, dar în maximum 3 ani să-şi rezolve proprietatea.  Ştiţi ce înseamnă suucesiuni, instanţe. Timp enorm. Nu reuşesc să-şi construiască aceste platforme. Am încrecat să găsesc o soluţie alternativă, am contactat firme care conbstruiesc ecologic aceste platforme care presupun o excavaţie în teren, materiale izolante ecologice, nu au atingere asupra solului. Şi acest tip de construcţie necesită autorizaţie. Noi, la ora actuală, la toţi aceşti 1030 beneficiari le-am acordat deja prima tranşă de plată. La ultima tranşă de plată, ei trebuie să ne facă dovada că sunt autorizaţi sanitar, sanitar-veterinar şi mediu. Construirea acestor platforme pentru dejecţii este o problemă la care eu nu reuşesc singur să-i dau de capăt şi vă solicit sprijinul, domnule prefect”, a mai spus ing. Popşor.

Potrivit acestuia, aproximativ 60-70% dintre fermierii care sunt beneficiari ai finanţărilor pe respectovele submăsuri se confruntă cu această problemă. Per total, la nivelul judeţului nostru, avem 626 beneficiari pe Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” (25 milioane euro), 404 beneficiari pe Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” (6 milioane euro) şi 14 beneficiari pe Submăsura 4.1” „Investiții in exploatațiile agricole” .

***

În cadrul dezbaterilor, prefectul Ovidiu Frenţ a punctat faptul că problema proprietăţii ar urma să fie soluţionată printr-un proiect de lege, care este acum în Parlament. O altă soluţie o reprezintă exceptarea provizorie a acestor construcţii-platforme de gunoi de la autorizare. Să sperăm că, finalmente, se va găsi rezolvarea, pentru că interesul este să atragi fonduri europene.  

Filiala judeţeană a Forumului Montan din România, prezidată de omul de afaceri Emil Iugan, organizează, timp de două zile, un eveniment dedicat promovării de exemple de bune practivi din zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi dezbaterilor asupra legislaţiei şi problemelor cu care se confruntă cei din satele de munte.

         Pe parcursul celor două zile, la Sângeorz-Băi, Şanţ şi Lunca Ilvei sunt aşteptaţi oficiali ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de la Banca Mondială, Consiliul Judeţean, Instituţiea Prefectului, instituţii deconcentrate din domeniul agricol, de la grupurile de acţiune locală, primarii din zona de munte a judeţului.

         Astăzi, la ora 14.00, invitaţii se vor întâlni la de Cultură a orașului Sângeorz Băi, vizavi de Primăria orașului, înainte de debutul oficial al evenimentului.

         ZIUA I – JOI, 2 august 2018

Ora 14:30

          Vizită la Societatea Cooperativa Agricolă de gr. 1 unde vor fi prezentate următoarele obiective și activități:

  -Centrul de prelucrare a laptelui în patru produse de bază: caș, cașcaval, telemea, smântână, dozator pt. lapte proaspăt;

                              -Magazine de desfacere a acestor produse (investiție realizată din veniturile proprii ale Cooperativei);

-Prezentare imagini de la Stâna Putredu-Moară, proprietatea Cooperativei, situată la peste 1600m altitudine;

                             -Prezentare Proiect și imagini ”Stâna Cătineanu-Ardan” pentru colectarea și prelucrarea leptelui de oaie, cu depozit de maturare a cașului și depozitarea produselor obținute.

Ora 16:00

Deplasare la ”Centrul de colectare a lânii țurcană”, Sângeorz-Băi

                            -Discuții și oferte cu unul dintre cei mai mari cumpărători de lână țurcană din Turcia;

                             -Prezentarea modului de colectare, sortare și balotare a lânii de oaie, în 3 tipuri de prese hidraulice specifice.

                             Ora 17:00

                            Deplasare la Pensiunea ”Decorale” Cormaia, pt. desfășurarea Conferinței

                            Ora 18:00

                            Conferință-dezbatere pe temele:

                            -Organizarea și dezvoltarea regiunilor montane din România;

                   -Legea Muntelui -priorități de reforme și investiții pt. dezvoltarea regiunilor montane din România.

                   Participă:

                            -reprezentanți  M.A.D.R;

                            -reprezentanți Banca Mondială;

                            -27-30 primari din zona montană a județului Bistrița-Năsăud;

                            -membrii Forumului Montan, Filialele Bistrița și Vatra Dornei;

                            -autorități din județ: Consiliul județean al B.-N., reprezentanți ADI-uri și GAL-uri;

                            -președinți, membri, reprezentanți ai Asociațiilor și Cooperativelor crescătorilor de animale din țară.

Temele și obiectivele întâlnirii de lucru:

                   -Prezentare a utilajelor specifice pentru colectarea și balotarea lânii (reprezentant firmă italiană);

                   -Prezentare utilaje de spălat lână, tendințele pieței de valorificare a lânii de oaie. Prezintă prof  univ. Iacob Florea, UTCN-Facultatea de Construcții Cluj-Napoca;

                    -Prezentare fabrica NETEX Bistrița -fabricarea saltelelor de lână pentru izolații în construcții;

                    -Prezentare ofertă de cumpărare lână balotată -importator Turcia.

 -Dezbateri pe temele prezentate.        

 -Dezbateri pe prevederile Legii Muntelui și a celorlalte propuneri legislative aflate în diferite faze de dezbateri parlamentare referitoare la Zona Montană, necesitatea finanțării obiectivelor prezentate în aceste propuneri;

 -Propuneri și soluții de finanțare;

-Se prezintă sceneta ”Ieșitul la Munte”, de membrii Cooperativei Poiana Ilvei. Timp alocat: 15 minute.

ZIUA II – VINERI, 3 august 2018

         Ora 8.00

Deplasare 25 km în comuna Șanț, vizită la Centrul Cultural ”Dimitrie Gusti”.

Ora 9:00

Deplasare la Lunca Ilvei, distanță 12 km.

                  TEMA VIZITEI LA LUNCA ILVEI

Sistem de dezvoltare pe baza resurselor locale  -pădure și iarbă- într-o localitate de munte

OBIECTIVE:

             -Fabrica de lapte ELIEZER;

             -Pepiniera silvică SILHOASA;

             -Fabrica de prelucrarea lemnului SILVANIA INTERNAȚIONAL -certificarea saltelelor de lână ca material izolator în construcții.

             -Prezentarea altor resurse locale colaterale: apă, piatră, fructe de pădure (Costi, bunătăți din Pasul Tihuța), plante medicinale -primar Poiana Ilvei.

             Ora 13:00

                      Delegația Băncii Mondiale și ai MADR –vizită în satul ”Poiana Cătunenilor” unde prin tradiție, locuitorii satului trăiesc peste 100 de ani.

             Însoțitor: primarul localității, propunere pt. reabilitarea satului.

             Ora 15:00

             Plecarea spre Vatra Dornei, la Agenția de Dezvoltare  a Zonei Montane și la CEMONT

             Progranul vizitei de la Vatra Dornei este propus de d-l Latu, director al ADZM și d-l director  al CEMONT, prof. Dr. H.C. Radu Rey. Participă delegații Băncii Mondiale și ai MADR.

                      Președinte Filială FMR Bistrița-Năsăud

                                           Emil Iugan

Timp de două zile, filiala judeţeană a Forumului Montan din România, prezidată de omul de afaceri Emil Iugan, a organizat un eveniment dedicat promovării de exemple de bune practici din zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi dezbateri asupra legislaţiei şi problemelor cu care se confruntă cei din satele de munte.

         Secretarul de stat Sorin Roşu-Mareş de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prefectul Ovidiu Frenţ, consilierul ministrului Agriculturii - Tiberiu Ştef,  dr. H.C. Radu Rey - director CEmont, directorul Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai Forumului Montan - Sucursala Vatra Dornei, primarii din zona de munte a judeţului, specialişti ai Grupurilor de Acţiune Locală, dar şi fermieri au răspuns invitaţiei preşedintelui FRM-Sucursala Bistriţa-Năsăud, Emil Iugan.

         „Muntele - El este inima Țării; că orice inimă se bucură, cântă, se întristează și plânge, speră și suportă dezamăgirile. Ne apără, ne înveselește ne dă speranțe și, mai ales, ne hrănește." Legea muntelui a fost dezbătută în cadrul întâlnirii de la Sângeorz- Băi, organizată de filiala Bistrița- Năsăud a Forumului Montan din România în prezența primarilor din localitățile din zona de munte a județul Bistrița-Năsăud și numeroși fermieri din toată țara. Investiții masive, programe dedicate, sprijinirea cooperativelor, facilități pentru tineri și pentru specialiștii care se stabilesc și profesează în zona montană sunt doar câteva din prevederile acestei legi și a programelor subsecvente. Putem spune că se fac toate demersurile necesare pentru ca această lege să se pună în aplicare în cel mai scurt timp posibil și ca resursele și potențialul productiv al muntelui să fie valorificate într-un mod echilibrat”, a declarat secretarul de stat Sorin Roşu-Mareş.

De altfel, în prima zi, a fost vizitat şi Centrul de colectare şi prelucrare a laptelui aparţinând Cooperativei din Sângeorz-Băi, în patru produse de bază -  caș, cașcaval, telemea, smântână, dozator pentru lapte proaspăt. În context, au fost promovate şi magazinele de desfacere a acestor produse (investiție realizată din veniturile proprii ale Cooperativei), dar şi imagini de la Stâna Putredu-Moară, proprietatea Cooperativei, situată la peste 1600 m altitudine. De asemenea, în acest cadru s-a făcut referire la un alt proiect de suucces,  ”Stâna Cătineanu-Ardan”, pentru colectarea și prelucrarea laptelui de oaie, cu depozit de maturare a cașului și depozitarea produselor obținute.

        Invitaţii au ajuns şi la Centrul de colectare a lânii din Sângeorz-Băi, unde au fost prezentate modurile de colectare, sortare și balotare a lânii de oaie, în 3 tipuri de prese hidraulice specifice, dar au avut loc discuții cu unul dintre cei mai mari cumpărători de lână țurcană din Turcia.

         ***

Ulterior, în cadrul dezbaterilor, au fost  prezentate utilajele specifice pentru colectarea și balotarea lânii, cele de de spălat lână, dar şi  tendințele pieței de valorificare a lânii de oaie, alături de reprezentanţii unor firme fiind şi prof  univ. Iacob Florea de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. De asemenea, fabrica NETEX Bistrița  a dat explicaţii pe tema fabricătii saltelelor de lână pentru izolații în construcții.

Cele mai importante dezbateri au fost cele pe Legea Muntelui și a celorlalte propuneri legislative aflate în diferite faze ale la nivel parlamentar, participanţii subliniind necesitatea finanțării acestor obiective.

Un moment aparte l-a constituit sceneta ”Ieșitul la Munte”,  având ca actori pe membrii Cooperativei Poiana Ilvei.

                    ***

Vineri, după vizitarea Centrul Cultural ”Dimitrie Gusti”, de la Şanţ, acolo unde şi Emil Iugan şi-a pus amprenta, s-a  ners la Lunca Ilvei, pentru a descoperi un sistem de dezvoltare pe baza resurselor locale  -pădure și iarbă- într-o localitate de munte.

Fabrica de lapte Eliezer, Pepiniera silvică Silhoasa, Fabrica de prelucrarea lemnului Silvania Internaţional (certificarea saltelelor de lână ca material izolator în construcții) sunt doar câteva dintre punctele de reper de pe agenda de lucru.

De asemenea, de pe Valea Ilvei, au fost pus în valoare şi alte resurse locale colaterale -  apă, piatră, fructe de pădure, plante medicinale.

Reprezentanţii Băncii Mondială și oficiali de la Ministerul Agriculturii  au avut programată şi o vizită în Poiana Cătunenilor unde, prin tradiție, locuitorii satului trăiesc peste 100 de ani.

În loc de concluzie... Salvarea şi dezvoltarea satului de munte devine pentru Emil Iugan un scop în viaţă, căruia îi dedică tot timpul, consumându-i energia, antrenându-l într-o campanie şi o luptă fără răgaz: mai întâi lansează conceptul de „Dezvoltare durabilă integrată a satului de munte, utilizând resursele proprii: iarba şi pădurea”, concept a cărui fiabilitate o demonstrează practic prin activităţile de succes de la Lunca Ilvei – Şanţ. Apoi au venit numeroase comunicări ştiinţifice, susţinerea unor reviste de specialitate. Întâlnirea din acest sfârşit de săptămână este doar o altă mărturie a preocupărilor lui Emil Iugan, omul Muntelui. 

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 41 din 8 august 2018. Stropiti MARUL - pentru combaterea rapanului, fainarii, bolilor de scoarta, paduchelui lanos, viermelui merelor ( G2, tr.3 ), paduchelui din San-Jose ( G2, tr.2 ), acarieni, afide, insecte defoliatoare si minatoare cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.    SHAVIT F 72 WP – 0,2%  +  DECIS 25 WG – 0,003% + ENVIDOR 240 SC;

2.    STROBY DF – 0,01 –0,013% sau CHORUS 75 WG – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,015% sau 

FOLICUR SOLO 250 EW –0,05% +ACTARA 25 WG- 0,01% sau CALYPSO 480 SC– 0,02% sau DECIS 25WG– 0,003%  sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03 % sau PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

3.    CHORUS 75 WG – 0,02%  sau SYSTHANE  FORTE – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,01% sau

TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau + DECIS 25 WG – 0,003%  + NISSORUN 10 WP – 0,03% sau APOLLO 50 SC – 0,04%;

4. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,05% sau  ZATO 50 WG – 0,01% + ACTARA 25 WG – 0,01% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

5. FLINT PLUS 64 WG –0,125% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau

DANTOP 50 WG – 0,02%  sau ACTARA 25 WG – 0,01% sau PYRINEX 25 CS – 0,3%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04%  sau MILBEKNOCK EC – 0,05%;

6. ZATO 50 WG - 0,01 + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04% ;

7.  MERPAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau WINNER M 80 – 0,2% + SULFOMAT PU - 0,3% sau SHAVIT 25 EC – 0,05%  + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + NISSORUN 10 WP – 0,03%;         

            Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

            Stropiti PARUL si GUTUIUL - pentru combaterea fumaginei, rapanului, moniliozei, septoriozei, patarii brune, puricelui melifer, viermelui perelor ( G2, tr.3), paduchelui din San-Jose ( G2, tr.2 ), acarieni, afide, insecte defoliatoere si minatoare, paduchelui lanos cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.  SCORE 250 EC – 0,01% sau SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau ZATO 50 WG – 0,01% +  DECIS 25 WG – 0,003% sau PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +  DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04% sau  APOLLO 50 SC – 0,04%;

3. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau WINNER M 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau DANTOP 50 WG – 0,02% sau ACTARA 25 WG – 0,01% +  ENVIDOR 240 SC – 0,04%;     

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

            În livezile de MĂR şi PĂR unde este pus in evidenţă atac al focului bacterian al rozaceelor ( Erwinia amylovora ) se va utiliza unul din urmatoarele produse:

CHAMPION 50 WP – 0,04% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,04% sau KOCIDE 101 – 0,04% + CALYPSO

480 SC – 0,02% sau DANTOP 50 WG – 0,02%  sau ACTARA 25 WG – 0,01% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

-  Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 42 din 8 august 2018

Stropiti PRUNUL– (soiurile tarzii) pentru combaterea moniliozei, ciuruirii bacteriene, patarii rosii a frunzelor, afide, acarieni, insecte defoliatoare si minatoare, viermelui prunelor ( G2, tr.3 ), paduchelui din San-Jose (G2, tr.2 ) cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2%  +  DECIS 25 WG 0,003% sau  PYRINEX 25 CS – 0,3% + NISSORUN 10 WP - 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +   DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

     Stropiti CIRESUL SI VISINUL– pentru combaterea antracnozei, moniliozei, ciuruirii frunzelor, acarienilor, afidelor, insectelor defoliatoare si minatoare, paduchelui din San-Jose cu :

1.                DITHANE M 45 – 0,2% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  +

ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2.                BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

 3. NOVOZIR MN 80 – 0,2% +  DANTOP 50 WG – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03% ;

      4. ZEAMA BORDELEZA TIP «MIF »– 1% + ACTARA 25 WG – 0,01%  + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

Stropiti PIERSICUL  şi  CAISUL–  pentru combaterea moniliozei, başicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

1. CHORUS 75 WG – 0,02%  sau TOPSIN 70 WDG – 0,07%  +  FASTAC 10 EC – 0,02% sau DECIS 2,5 EC –

0,04% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

- Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

             Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 43 din 8 august 2018

Stropiti VITA DE VIE - pentru combaterea manei, fainarii, putregaiului cenusiu, patarii rosii a frunzelor, acarienilor cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25%  + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau

SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2.  SHAVIT F 72 WP – 0,2%  sau CABRIO TOP 1,5 – 2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE  ZEON – 0,015% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.

3. RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau  ALCUPRAL  50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   

4. DITHANE M-45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

- Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

            Se vor respecta normele de protecţia muncii şi tehnica securităţii, pesticidele fiind toxice pentru om, albine şi animale.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 44 din 8 august 2018

CULTURILE DE LEGUME  (tomate, ardei, castraveti, vinete, ceapa, varza) - se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

1. ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN - 0,175 l/ha.                     

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau  ANTRACOL 70 WP - 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.                     

3.  CURZATE MANOX  – 0,25%  sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha. 

Tratamentul se va efectua in perioada 8 – 13 august 2018.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

-  Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

            Insecticidele se vor aplica doar in cazul prezentei daunatorilor in culturi.                   

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 45 din 8 august 2018

Trataţi SEMINŢELE DE CEREALE PĂIOASE ( înainte de semănat ) pentru protejarea culturilor faţă de atacul unor boli şi dăunători cu unul din urmatoarele produse :

            GRÂUL şi ORZUL

-          ORIUS 6 FS – 0,5 l/t.samanta;

-          VITAVAX 200 FF - 2,5 l/t samanta;

-     ORIUS 2 WS – 1,5 kg/t samanta;

-     ROYALFLO 42 S – 2,5 l/t samnata.

Se vor respecta normele de protecţia muncii şi tehnica securităţii, pesticidele fiind toxice pentru om, albine şi animale.

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

                                               ÎNTOCMIT,

                                               ing. Dina VASILIU

Crescătorii de ovine din județul Bistriţa-Năsăid care sunt înscriși în programul de minimis pentru lână mai au termen de depunere a documentelor până pe 1 septembrie.

„Conform prevederilor HG nr. 418/2018 pentru modificarea HG nr. 500/2017 privind aprobarea schemei „ Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, termenul până la care crescătorii de ovine au obligația să depună la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud documentele justificative care să ateste comercializarea producției de lână obținute este 1 septembrie 2018! Vă rugăm, dragi crescători de ovine, să respectați termenul invocat mai sus”, transmite directorul executiv Ioan Nuţu Tabără.

Valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/kg pentru lâna comercializată. Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește eficientizarea activității sectorului de creștere a ovinelor, în sensul reducerii pierderilor crescătorilor de ovine. De asemenea, acest ajutor va stimula înființarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă și va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine. 

         La nivelul judeţului nostru, la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud s-au înscris 850 crescători de ovine. Dintre aceştia, potrivit directorului executiv Nuţu Tabără, au depus documentele justificative 179 de crescători, pentru un total de 177 tone de lână ţurcană, reprezentând 21% dintre fermierii care s-au înscris.

         Oierii bistriţeni au vândut lâna fie la Centrul de colectare de la Sângeorz Băi, fie unei firme din Turcia, care activează la Sibiu.

              Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Adrian CHESNOIU, a participat la ceremonia de semnare a acordurilor operaționale dintre Fondul European de Investiții (FEI) și intermediarii financiari (bănci) pentru implementarea instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului finanțat prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Ceremonia a avut loc la sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în prezența ministrului Agriculturii, domnul Petre DAEA și a comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, domnul Phil HOGAN, aflat într-o vizită oficială în țara noastră.

              Facem precizarea că FEI a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, bănci care vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și antreprenori care doresc să dezvolte investiții în agricultură și mediul rural.

  Fondul European de Investiții și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

  Accesul la creditare reprezintă o preocupare permanentă la nivelul AFIR deoarece are o importanță deosebită pentru fermierii și antreprenorii români care au nevoie de cofinanțare pentru a implementa proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020.

În perioada 25 – 27 septembrie 2018, Asociația Europeană a Zonelor Montane - Euromontana și Agenția Zonei Montane, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează la casa de cultură „Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei cea de-a XI-a Convenție Europeană a munților. Evenimentul are loc în contextul Anului Centenar 2018 și Anului European al Patrimoniului Cultural, având ca temă „Patrimoniul cultural, motor al creativității, inovării și dezvoltării socio-economice pentru viitorul zonelor montane”.

Parteneri în organizarea evenimentului, sunt: Consiliul Județean Suceava, Primăria Municipiului Vatra Dornei, Centrul de Economie Montană, Federația Agricultorilor de Munte Dorna, Forumul Montan din România, Asociația Romontana, Federația Oierilor de Munte, Fundația Open Fields și Centrul de instruire în agricultură Agrom-RO.

Evenimentul se adresează actorilor montani: cercetători, inițiatori de politici, reprezentanți ai agenţiilor de dezvoltare, fermieri, operatori de turism, practicieni, etc. și vor participa un număr de 250 persoane din țările cu munți din Europa.

Convenţia Europeană a Munţilor își propune să aducă patrimoniul cultural al zonei montane mai aproape, nu numai de oamenii muntelui, ci şi de societate, în întregul ei.  Ea va contribui la o mai bună recunoaştere şi valorificare a patrimoniului cultural şi va arăta modul în care adaptabilitatea şi rezilienţa în zonele montane au menţinut acest patrimoniu cultural peste secole. Va demonstra, de asemenea, că patrimoniul cultural şi cel natural sunt puternic interconectate, în zonele montane.

De asemenea, manifestarea are drept scop prezentarea modului în care acest patrimoniu cultural poate fi utilizat în forme inovatoare şi moderne, ca resursă, dar şi pentru a promova creşterea atractivităţii zonelor montane, precum şi pentru a arăta modalitățile prin care noile instrumente şi practici pot să ajute în dezvoltarea unor noi modele de dezvoltare socio-economică sustenabilă. Populația din zona montană va trebui să exploateze mai bine întreaga valoarea adăugată a patrimoniului cultural pentru a-l preschimba într-un motor pentru dezvoltarea viitoare a zonelor lor montane.

Pentru o mai bună a înţelegere a ceea ce înseamnă patrimoniul cultural din regiune şi modul în care acesta este utilizat, ca punct forte pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia în prima zi, vor fi organizate patru aplicații practice în următoarele locații: zona Vatra Dornei, ținutul Bucovinei, județul Neamț și județul Maramureș.

Celelalte două zile sunt destinate prezentărilor în plen și discuțiilor pe secțiuni. Tot cu acest prilej miercuri, 26 septembrie, începând cu ora 14,00 va avea loc pe stada Mihai Eminescu o paradă a costumelor populare.

În foaierul Casei de Cultură „Platon Pardău” vor fi organizate 8 standuri, în care vor fi prezentate „pe viu” bune practici/ meșteșuguri ale câtorva dintre țările participante.

Convenţia Europeană a Munţilor de la Vatra Dornei, se va încheia cu o declarație finală.

În marja Convenției, în ziua de 27 septembrie, va avea loc un Grup de lucru pe Protocolul privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală din cadrul Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Convenția Carpatică).

Veşti importante pentru crescătorii de ovine din Bistriţa-Năsăud! Termenul până la care crescătorii de ovine au obligația să depună la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud documentele justificative care să ateste comercializarea producției de lână obținute este 1 noiembrie 2018, anunţă directorul executiv Ioan Nuţu Tabără.

Noul termen este prevăzut de HG nr. 739/ 13.09.2018 pentru modificarea HG nr. 500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii".

         „Vă rugăm, dragi crescători de ovine, să respectați termenul invocat mai sus!!! Vă așteptăm cu drag la sediul DAJ BN!”, menţionează şeful Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii în țara noastră are drept scop asigurarea creșterii numerice a efectivelor de ovine, precum şi o eficiență economică în realizarea şi valorificarea produselor obținute de la acestea. De asemenea, aplicarea acestei scheme de minimis stimulează înființarea centrelor de colectare a lânii, creează noi locuri de muncă și stabilizează veniturile crescătorilor de ovine”, se arată în informarea Guvernului.

BULETIN DE AVERTIZARE NR. 46 din  16 octombrie 2018 

La MĂR– se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PRUN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

            La CIREŞ şi VIŞIN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PĂR– se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

1.  ZEAMA BORDELEZA TIP ,,MIF''– 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% - 0,03 %;

2. ALCUPRAL 50 PU - 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02%  sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;

4. CHAMPION 50 WP - 0,3% +  CALYPSO 480 SC – 0,02%  sau  MOVENTO 100 SC - 1,875 l/ha;

5. FUNGURAN OH 50 WP - 0,3 %   +  ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarna cu temperaturi pozitive si lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

            Împotriva rozatoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantatii pomicole si pajisti naturale se vor lua urmatoarele masuri:

1. Aplicarea de momeli toxice cu:

            -     BROMAKOL  25 – 50 g momeli/galeria activă;

            Momelile se împrospatează dupa 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

            Pe suprafetele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tabliţe de avertizare" TEREN OTRĂVIT "

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Ing. Aurel Onigaş, administratorul firmei bistriţene Pombis, este premiat, la Satu Mare, pentru performanţele sale în domeniul accesării şi implementării proiectelor cu finanţare europeană. Acesta va primi o distincţie în cadrul simpozionului dedicat împlinirii a 18 ani de activitate a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

          Aurel Onigaş este printre pionerii accesării fondurilor europene destinate agriculturii, în anul 2002,  cînd a beneficiat de o finanţare SAPARD, de 7,7 miliarde lei vechi, pentru înfiinţarea unui depozit de fructe cu atmosferă controlată, la Ciceu Mihăieşti, investiţie finalizată în 2004. Aici se păstrează în condiţii de temperatură şi umiditate controlate, sute de tone de cireşe, prune şi mere, destinate beneficarilor interni şi externi. 

          În prezent, ne spune administratorul firmei,s e află în derulare al cincilea proiect – Înfiinţare livadă intensivă de măr - şi în pregătire un al şaselea proiect, tot pe pomicultură. La Satu Mare, firma bistriţeană are un stand cu fructe şi suc marca Alma, foarte mult apreciat de cei prezenţi.

          Îl felicităm pentru performanţele deosebite obţinute de-a lungul anilor în domeniul pomiculturii, firma bistriţeană, administrată cu profesionalism de ing. Aurel Onigaş, fiind un promotor şi un continuator al tradiţiilor de pe aceste meleaguri.

Copiii şi elevii din învăţământul preşcolar şi primar vor primi, începând cu 2019, şi miere de albine. Aşa a hotărât Guvernul ca, lunar, aceştia să beneficieze de 350 g miere de albine. Astfel că, acest medicament universal va intra în alimentaţia celor mici. O măsură demnă de apreciat ştiindu-se proprietăţile şi beneficiile ce le au toate produsele apicole pentru sănătatea oamenilor. Am stat de vorbă despre albine şi produsele acestora cu un priceput apicultor şi l-am numit pe Grigore Cotu, ce poate fi întâlnit prezentându-şi produsele apicole în spaţiul special amenajat în zona Bisericii Evanghelice din Bistriţa.

         Rep: - D-le Cotu, aveţi aici expuse o gamă foarte variată de produse apicole. Ce trebuie să ştie cetăţenii despre acestea?

         Grigore Cotu: - Vreau să spun de la început că apicultura, creşterea albinelor, este una dintre cele mai vechi, dar şi cea mai frumoasă ocupaţie. Numai privind un stup, o familie de albine îţi dai seama de organizarea ei desăvârşită, de faptul că de la albine omul are foarte mult de învăţat. Mă ocup cu albinele de câţiva ani. Obţin şi rezultate. Într-un an sunt mai bune, în alţii mai puţin bune. Revenind la întrebare, doresc să precizez că dintre produsele apicole: ceara, păstura, polenul, veninul de albine, lăptişorul de matcă, propolisul, apilarnilul, mierea, aceasta din urmă dispune de cele mai înalte calităţi nutritive şi medicamentoase.

         Rep: - Aveţi în microcombinatul apicol de toate. Important este să consumăm. V-aş întreba, cum a fost anul apicol 2018 sub aspectul producţiei?

         Grigore Cotu: - Faţă de anii precedenţi, 2016 – 2017, anul acesta a fost mult mai bun. Şi sub aspectul calităţii, dar şi al cantităţii. Nu o să dau cifre, dar pot să spun că producţia a fost bună, iar valoarea ei alimentară întrece cu mult pe cea a zahărului, fiind folosită chiar ca şi medicament. Spre exemplu, mierea de salcâm, am prins o perioadă în care salcâmul a fost înflorit iar vremea a fost deosbeit de favorabilă. Ca atare, şi mierea din acest an pe care am obţinut-o este deosebită.

         Rep: - Cum recunoaştem diferitele feluri de miere?

         Grigore Cotu: - Aminteam mai înainte de mierea de salcâm. Aceasta este incoloră sau uşor către galben. Are chiar aroma specifică florilor de salcâm. Vreau să precizez că ea nu se cristalizează timp îndelungat. Orice miere se cristalizează, unele categorii mai repede, altele mai târziu. Să nu se înţeleagă că mierea cristalizată nu este naturală, de albine. Nici vorbă de aşa ceva. Apoi, aş aminti de mierea polifloră, adunată de la mii de flori. Mierea de tei, mierea de trifoi – lucernă, mierea de zmeură (are o culoare galben-roşcată) cu o aromă foarte tare de zmeură. Cei care îşi duc pavilionul în sezon, la munte, obţin şi astfel de miere. O miere mai aparte, dar şi mai scumpă, este mierea de mană. Aceasta este rezultatul acţiunii unor insecte asupra unor arbori din pădurile noastre. În special de răşinoase. Molidul, de exemplu, produce cea mai mare cantitate de mană. Este foarte sănătoasă, deşi unii consumatori când văd culoarea ei – rubiniu-brună, au unele rezerve. Este foarte căutată şi apreciată de cetăţeni. Vreau să precizez că mierea de mană nu trebuie consumată de albine în timpul iernii, fiindcă riscăm să le îmbolnăvim.

         Rep: - Putem spune că mierea şi produsele apicole devin adevărate medicamente naturale, la îndemâna tuturor.

         Grigore Cotu: - Nu sunt specialist în domeniu, dar cercetătorii în domeniu au demonstrat că mierea conţine cantităţi importante din toate vitaminele, de acizi organici, esenţă parfumată din toate florile, unele săruri minerale. Calităţile nutritive ale mierii, de asemenea, trebuiesc subliniate. Astfel 100 g miere conţine 335 calorii. Şi ca să continui cu exemplele din statistici, spun că un kg de miere echivalează cu 42 ouă de găină, 3,7 l lapte, 340 g unt, 1,48 kg pâine, 5,6 kg portocale. Valoarea ei o recomandă a fi folosită în ceai, lapte, alte băuturi, la diferite prăjituri etc. Datorită calităţilor cu totul deosebite, mierea constituie un produs terapeutic care trebuie consumat, nu numai de către copii, ci şi de toţi oamenii.

         Rep: - Ce fac acum albinele şi apicultorii, în această perioadă?

         Grigore Cotu: - Albinele sunt în perioada repaosului de iarnă, deşi în unele zile temperaturile au fost destul de ridicate. Noi, apicultorii, supraveghem şi controlăm modul cum iernează. De asemenea, au început întâlnirile săptămânale de joi la sediul Filialei locale şi ne pregătim pentru sezonul apicol viitor pe care care dorim să fie măcar la nivelul lui 2018.

În perioada 1-25 noiembrie, au fost efectuate controale privind modul de respectare a măsurilor stabilite de CLCB pentru prevenirea apariţiei Pestei Porcine Africane (PPA) pe teritoriul judeţului. Controalele s-au realizat de echipe de control constituite din reprezentanţi ai DSVSA Bistriţa-Năsăud şi IJJ Bistriţa-Năsăud. La controale s-a urmărit, în special, modul în care se respectă măsurile de biosecuritate şi cerinţele legale la mişcarea suinelor vii pe teritoriul judeţului.

“În această perioadă, au fost verificate un număr de 146 exploataţii de suine (exploataţii care deţin mai mult de 30 capete suine în Baza Naţională de Date), iar pentru neconformităţile constatate s-au aplicat, în conformitate cu HG 984/2005 și OUG 23/2010, 37 sancțiuni, din care 8 avertismente,în valoare de 44.020 lei”, informează dr. Ioan Bogolin, director executive al DSVSA BN.

Principalele neconformități constatate vizează nerespectarea măsurilor de profilaxie generală privind accesul în incinte, împrejmuirea, amenajarea, întreţinerea şi funcţionarea dezinfectorului rutier, vestiarului sau filtrului sanitar veterinar din exploataţiile de animale, locurile de aglomerare a animalelor;  vânzarea sau înstrăinarea în orice mod a animalelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără documente prevăzute de legislația sanitară veterinară în vigoare; deținerea în exploatație de animale neidentificate și neînregistrate, fără documente sanitar veterinare sau faptul că proprietarul nu a notificat mișcările și evenimentele intervenite cu privire la animalele din exploatația proprie în termenul prevăzut de normele sanitare veterinare.

Directorul executiv al al DSVSA Bistriţa-Năsăud, dr. Ioan Bogolin, a anunţat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că în Bistriţa-Năsăud nu va fi îngreunat procesul de vânzare şi cumpărare a porcilor, de Crăciun, însă trebuie emise documentele legale.

“Sunt suficienţi porci în judeţul Bistriţa-Năsăud. Sunt peste 20.000 de exploataţii în care este crescut cel puţin un porc. Vot putea să îl sacrifice, doar că acea carne provenită de la animalele sacrificate în gospodărie sau produsele rezultate din carnea respectivă nu pot fi consumate decât familial. Recomandarea noastră este să solicite examenul trichineloscopic, pentru că dacă PPA nu afectează nciu intr-un fel omul, trichineloză există şi din păcate în cazul infectării, tratamentul dă rezultate, dar niciodată nu rămâne fără urmări”, a explicat Bogolin.

Potrivit acestuia, conform prevederilor legale în vigoare, mişcarea suinelor vii din gospodăriile populaţiei este permisă  numai către alte gospodării - exploataţii nonprofesionale -  şi în abator neinclus în sistemul canalizat de producere a cărnii de porc în România, destinată punerii pe piaţa Uniunii Europene; 

“Menţionăm că, prin Hotărârea CLCB nr. 1 din 2018, s-a suspendat doar mişcarea porcinelor către târgurile de animale, mişcarea către alte exploataţii nonprofesionale precum şi către abator este permisă dacă, la cumpărarea/vânzarea suinelor, se solicită medicului veterinar, în conformitate cu prevederile articolului 1 din Ordinul ANSVSA nr. 67/2012/26 octombrie 2012, emiterea unui  certificat de sănătate, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1-4;  şi  documente de mişcare”, a menţionat dr. Bogolin.

DSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Reamintim proprietarilor că în cazul suspicionării/confirmării PPA toate animalele suspecte trebuie ucise şi distruse, conform legislaţiei specifice. Proprietarii animalelor afectate, care sunt deţinute cu respectarea prevederilor legele, vor beneficia de despăgubiri, conform prevederilor H.G. nr. 1214/2009, modificată și completată prin HG nr. 484/2018.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având însă impact la nivel social din punct de vedere economic.

Directorul executiv Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud i-a felicitat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, pe toţi fermierii din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru performanţele obţinute în acest an.

 „Anul 2018 a fost un an agricol cu producţii remarcabile. Într-adevăr, se vede un salt uriaş, în special la o serie de culturi.  La porumb boabe, prin vrednicia producătorilor agricoli, într-un an atipic din punct de vedere meteorologic, dar şi  prin tehnologiile performante pe care le-au aplicat producătorii mari şi nu numai, datorită fondurilor europene pe care le-au accesat, producţia medie a fost de 7,9 tone la hectar”, a precizat ing. Nuţu Tabără.

Potrivit acestuia, creşteri ale producţiei medii au fost şi la grâu, cultură la care aam avut anul acesta o producţie medie realizată de 4393 kg/ha, comparativ cu cea din 2017, cu 3940 kg/ha.  Spor au avut producătorii şi la triticale sau la orz. La soia, suprafaţa s-a mărit considerabil faţă de anul precedent, de aproape 10 ori, iar producţia este una foarte bună de 3.098 kg/ha, aproape triplă faţă de anul trecut.          

Producţie foarte bună a fost anul acesta şi la struguri. La nivelul judeţului avem 10 hectare de viţă-de-vie pentru struguri de masă, unde s-au recoltat, în m,edie, 5 tone/hectar, şi 482 hectare cu viţă-de-vie pentru struguri de vin, unde producţia a fost 8,2 tone/hectar.

         Producţii excepţionale au fost obţinute şi în livezile de măr, de 17,2 tone/hectar faţă de 6 tone/hectar anul trecut, dar şi în livezile de peri, 10 tone/ha, dublu faţă de anul trecut sau pruni – 15,6 tone/hectar, cireşi şi vişini sau nuci. Singurele scăderi  au fost la culturile de orzoaică şi cartof. 

În ceea ce priveşte efectivele de animale de la nivelul judeţului, potruvut datelor statistice, creşteri ale numărului de capete sunt la bovine, cu 9% -  78.834 capete, ovine cu 14% - 458.559 capete, suine cu 13% - 65.447 capete sau păsări cu 21% - 391.303 capete. În fermele bistriţenilor, sunt peste 30.000 de capre. Scăderi de efective se înregistrează la  cabaline - 8.694 capete, animale de blană  - 870 capete şi familii de albine - 26.721 familii.