SC AGROSEM BISTRIŢA
Comercializează:
seminţe de: legume, cartofi, plante furajere, cereale, flori, îngrăşăminte chimice, insecticide, pesticide, pământ pentru flori şi răsaduri, arbuşti fructiferi.
Comercianţii vor primi Certificat de Calitate şi factură.
Informaţii telefon: 0742.355943; 0263.211574.

O companie din judeţul nostru încasează peste 1,1 milioane lei din subvenţii acordate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud. Cea mai mare sumă a fost plătită pentru Agro-Carmolact din Monor, care a primit 1.127.877 lei ca plăţi pentru diferite scheme şi măsuri de plată. Firma deţine în cele două ferme din judeţul nostru, de la Şieu Odorhei şi Pintic, peste 1300 vaci. Producţia de lapte este vândută integral la Carmolact-Prod, care produce lactate marca Monor.

         În ceea ce priveşte persoanele fizice, cea mai mare subvenţie a fost încasată de Ioan Câmpean din Teaca, care a încasat pentru suprafeţele de teren şi efectivele de vaci şi oi suma de 614.371 lei. Ioan Câmpean este preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine din România Pro-Ovis.

         Informaţiile au fost oferite de către Emil Scurtu, directorul executiv al APIA B-N, în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta a menţionat că în ceea ce priveşte cetăţenii străini, aceştia au solicitat subvenţii doar pentru reconversia plantaţiilor viticole, fiind vorba despre un cetăţean străin, care deţine o firmă în România prin care a realizat plantaţii de viţă-de-vie la Lechinţa.

Aproximativ 94% dintre fermierii bistriţeni şi-au primit în conturi banii aferenţi campaniei 2017, a anunţat directorul executiv Emil Scurtu, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit acestuia, din cele 31.671 cereri depuse anul trecut, până-n prezent au fost autorizate la plată, atât pentru avans, cât şi pentru plata finală, 29.122 cereri. Alte 1749 de cereri ale fermierilor sunt deocamdată blocate, dintre care 1520 în urma verificărilor prin teledetecţie.

         „Plăţile din 2017 reprezintă o sumă foarte mare. La ora actuală, noi avem un procent de realizare a plăţilor de aproximativ 94%. Mai avem 1749 de fermieri blocaţi, din care pe teledetecţie 1520. Asta înseamnă că fermierul nu a fost de acord cu interpretarea pe care a făcut-o firma şi se face a doua foto-interpretare. Dacă fermierul nu este de acord cu cultura pe care i-au găsit-o, cu amplasarea culturilor,  se trimite la o nouă foto-interpretare. Probabil unii vor avea câştig de cauză, alţii nu”, a precizat şeful APIA B-N.

         Altfel, în 2017, APIA B-N a făcut plăţi importante pentru fermierii bistriţeni. Aproximativ 32 milioane euro au fost virate în conturile fermierilor pentru campania din 2016, la care se adaugă alte 41 milioane euro reprezentând avansul campaniei 2017. În acest an, până-n prezent au fost făcute plăţi de 18 milioane euro.

         În context, directorul executiv Emil Scurtu a menţionat că acolo unde sunt sume mari de bani, apar şi debite la fermieri care nu-şi respectă angajamentele semnate cu APIA, de agro-mediu, de agricultură ecologică etc. Este vorba despre 14.714 dosare de debite, cu o sumă de peste 32 milioane lei, la care se adaugă, din acest an, alte 55 de dosare cu o sumă de 68.000 lei. „Mulţi fermieri care au intrat în debit sunt fermieri care au intrat în agricultură ecologică, sunt fermieri mici. Ei trebuiau să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare, care le dădea un certificat prin care se arăta că a fost verificată ferma. Suma pe care o plăteau era aproximativ egală cu plata pe care o primeau, atunci ei au renunţat, după un an sau doi de agricultură ecologică. Pentru ceea ce au primit, ei au devenit debitori şi restituie sumele respective. Cei pe care-i putem recupera noi prin compensare sau prin alte forme, îi recuperăm noi, ceea ce nu se poate recupera se trimite la ANAF pentru executare silită”, a mai spus directorul APIA B-N.

 Directorul executiv al APIA B-N, ing. Emil Scurtu, susţine că controalele prin teledecţie au un nivel de precizie foarte mare, inclusiv la nivelul judeţului nostru, unde nu au fost folosite drone ci avioane ale Ministerului Apărării Naţionale.

         „Din informaţiile care ne-au fost transmise, rezoluţia este atât de  mare încât poate fi numărat ceea ce este la nivelul solului. De exemplu, dacă se cultivă bostani. Sunt livezi care sunt exploatate în mod tradiţional, care trebuie să aibă maximum 240 de pomi pe hectar. Pot să fie număraţi din aceste poze şi dacă fermierul spune că vrea livadă exploatată în mod tradiţional, atunci producţia principală este fânul. Dacă sunt peste 240 de pomi fructiferi, intră la categoria livadă, producţia principală sunt fructele şi altele sunt şi plăţile pe care le face fermierul vizavi de impozite”, a explicat Scurtu.

         Acesta a adăugat că, în principiu, APIA nu mai poate fi păcălită. „Am avut şi anii trecuţi probleme de genul acesta, când s-a sesizat ANAF-ul şi au început să le crească foarte mult impozitele”, a mai spus Emil Scurtu.

         În 2017, la nivelul judeţului, în eşantionul de control au fost cuprinşi aproximativ 5000 fermieri, cu aproximativ 10.000 hectare de teren. Cei mai mulţi proveneau din zonele Năsăud şi Rodna. Peste 1500 din aceşti fermieri, controlaţi prin teledetecţie, nu au semnat documentele, astfel că în prezent are loc a doua foto-interpretare, iar ei sunt blocaţi la plată.

N-am avut intenţia să abordez încă acest subiect de genetică aplicată în zootehnie, esenţial şi totodată relativ delicat – (şi nu la îndemâna înţelegerii oricărui neiniţiat) - dacă un bun  bun prieten din copilărie nu mi-ar fi  relatat foarte dezamagit că scroafa lui de rasa Mangaliţa, cumpărată tocmai de prin judeţul Bihor, i-a fătat recent doar trei purcei dintre care doi vii şi viabili şi unul mort care avea numai trei picioare. Şi asta deşi aflată la prima fătare, scroafa are o greutate de 120 de kg. Prima întrebare pe care i-am pus-o prietenului a fost: Cu ce vier s-a montat scroafa? Raspunsul a fost: Cum cu ce vier? Cu vierul pe care l-am cumparat deodata cu ea, ca să-i înmulţesc în rasă curată, să nu-i corcesc.

Continuând să-mi întreb prietenul care-mi solicitase sfatul, am aflat că el făcuse cea mai mare greşeală care se poate face în creşterea oricărei specii de animale. A cumpărat anul trecut doi purcei splendizi de rasa Mangaliţa Roţie, frate şi soră, proveniţi dintr-unul şi acelaşi cuib de purcei al mamei lor, deci având atât mama cât şi tatăl unii şi aceiaşi. Împerecherea între astfel de vieţuitoare se numeşte în întreg regnul animal INCEST.

Împerecherea între animale având strămoşi comuni se numeşte în zootehnie CONSANGVINIZAREşi ea este mai apropiată – cazul incestului - sau mai îndepărtată, funcţie de câte generaţii libere sunt între partenerii de împerechere (veri primari, veri de gradul doi sau trei, unchi cu nepoata de soră, ori de văr etc. Din lipsa de spatiu in ziar nu pot dezvolta subiectul, dar cine nu inţelege se poate documenta din orice dicţionar ori tratat de biologie ori de zootehnie generală, ori de genetică animală ori pur şi simplu scriind pe internet pe google cuvintele: consangvinizarea la porci  sau mai explicit Efectele depresiunii consangvine la porci).

Mi-am amintit însă că nu cu mult timp în urmă un distins domn director a aruncat la maculatura – la topit — multe tratate din diverse domenii agricole pe motiv că “doar adună praf în birou”, că sunt de pe vremea raioanelor lui Gheorghiu Dej şi că oricum astăzi toată acea informaţie de specialitate poate fi accesată de pe internet. Amabil , respectivul coleg mi-a spus atunci, citez din memorie, “Ia-ţi  câte vrei dintre aceste vechituri, dacă vrei să aibă în ce să se adune praful, moliile şi păduchii de carte”.

Într-una din acele “vechituri” care se intitulează “Lucrări ştiintifice ale I.C.Z., vol XVI, Edit. Agro-Silvică de Stat, anul 1958 de la pag. 437 până la pag 453, deci pe 16 pagini, este publicată comunicarea ştiinţifică “Date preliminare ale consangvinităţii la rasa BAZNA”,  autori Derlogea V., Gurău L. şi colaboratorii. În acel experiment, între anii 1953 şi 1958 s-au studiat şi analizat la fosta S.C.Z. Bonţida, 257 de loturi de purcei de reproducţie şi respectiv grăsuni –godini - în creştere şi îngrăşare a câte 5 până la 7 capete în fiecare lot, din care 125 de loturi proveneau din împerecheri neconsangvine fie intre parteneri Bazna, fie intre scroafa Bazna şi vier Sattelschwein, reprezentand 49% din efectivul cercetat şi 132 de loturi –51% din efectivul cercetat - grăsuni  proveniţi din împerecheri consangvineşi anume: 13 loturi din împerecheri frate x soră, 7 loturi din împerecheri tată x fiică, 53 de loturi din împerecheri între semifraţi — tatăl comun şi mame diferite, 22 de loturi din împerecheri consangvine apropiate -veri între ei şi 37 de loturi din împerecheri consangvine moderate - veri de gradul 2 sau 3 ori stră-unchi cu stră-nepoata).

Prezentate în cea mai concentrată sinteză posibilă şi telegrafic, rezultatele depresiunii consangvine au fost următoarele.

Cel mai puternic regres de consangvinizare s-a înregistrat la împerecherile incestuoase de tip frate x soră sau tată x fiică absolut toţi indicii atât cei de reproducţie – fecunditate, prolificitate, pierderi post fătare precoce etc., cât şi indicii de productivitate – precocitatea, indicele de conversie al hranei, sacrificări de necesitate şi mortalităţi pe parcursul îngrăşării etc. - au fost în aceste situaţii cu 35 până la 45 % mai mici comparativ cu loturile provenite din părinţi neconsangvini.

1.   Regresul de consangvinizare se diminuează  şi indiciile de reproducţie şi productivitate cresc cu atât mai mult – direct proporţional - cu cât părinţii godinilor au fost mai îndepărtaţi genetic -neamuri mai îndepartate. În medie, la toate loturile provenite din părinţi înrudiţi scroafele au fătat 7,2 purcei din care s-au înţărcat între 5,5 si 6,8 purcei /scroafă, comparativ cu scroafele provenite din părinţi neînrudiţi care au fătat în medie câte 10,5 purcei şi-au înţărcat în medie câte 9,7 purcei / scroafa.

2.   Când porcii la îngrăşat proveniţi din părinţi neînrudiţi au atins greutatea de 100 kg/cap  în viu cu-n consum specific de 4.5-5.5 U.N./cap, porcii proveniţi din consangvinizare de-abia dacă atingeau greutatea de 55-85 de Kg/cap in viu , cu un consum specific de 5,8 pana la 7.2 U.N./Cap.

Din păcate, cele 16 file cu rezultatelă in extenso ale acestui experiment sunt foarte greu de concentrat  într-o sinteză telegrafică de câteva fraze cât permite spaţiul limitat din ziar. Dar se făcea cercetare zootehnică ca la carteşi-n anul 1958, inainte de apariţia internetului şi-a globalizării mondiale. Atunci aveam porci. Acum avem inflaţie de ştiinţă zootehnică pe internet, dar nu prea mai avem porci. Bizar. Nu degeaba un fin de-al meu, vicilic – gazdă mare - cu vreo 60 de vite în grajd şi vreo 50 de hectare de pădure din Vatra Dornei a compus urmatoarele versuri cand le-a cumparat primul P.C. copiilor lui: Pe la vară la polog, Veţi face porşori-căpiţe- pe blog…

                 Într-un episod următor voi arata şi câteva aspecte de etologie – ştiinţa comportamentului animalelor - deosebit de interesante care apar în cazul  împerecherilor consangvine la porcii De Bazna, precum şi o întâmplare, cu mulţi martori încă în viaţă, petrecută în comuna Sânmihaiu de Câmpie din judeţul nostru prin anii 1988-1989, legată strict de efectele depresiunii consangvine la porcii De Bazna.

Până atunci să nu uitaţi însă versurile din cântarea religioasă care spune că “Şi pentru tot ce vă învăţ, Cu gând curat şi fără preţ, Eu nu aştept nimic în plus, Răsplata mea este Iisus!”.

Rog stimaţii cititori să primească asigurarea celei mai distinse consideraţii.

 Ing. zootehnist şi jurist  Traian Ioan Andron

Într-un număr anterior al ziarului Rasunetul, ziarul de suflet  al gospodarilor din întregul judeţ, m-am referit într-o sinteză cat am putut eu de scurtă şi de concentrată la efectele depresiunii de consangvinizare demonstrată ştiinţific şi practic între anii 1953 şi 1958 la fosta S.C.Z. Bonţida, chiar la rasa Bazna.

Încep prezentul articol pe aceeaşi temă cu un aspect de etologie –ştiinţa comportamentului animalelor - pe care îl voi cita ad literam din aceeaşi  comunicare ştiinţifică pentru a nu le da posibilitatea celor care contestă afirmaţiile mele profesionale verbale ori scrise să mă acuze de neadevăr. La pagina 440 din acel studiu scrie, citez: “În împerecherile frate x soră şi fiu x mamă, monta s-a facut cu foarte mare greutate datorită faptului că vierii refuzau să monteze scroafele surori ori mame,şi uneori s-au pierdut 4-5 cicluri de călduri fără ca scroafele acestea – surori cu vierii ori mamele lor - să fie montate, în timp ce aceiaşi vieri montau foarte uşor scroafele neînrudite cu ei. Asemenea cazuri au fost semnalate şi de autorul englez Hughes E.H. în lucrarea Inbreeding Berkshire swine J.of.H.,vol 24 nr.5, 1993”. Să nu uităm că rasa Berkshire a fost rasa paternă a Porcului de Bazna.

De la brigadierul zootehnic din acea vreme al S.C.Z. Bonţida, care a fost cumnat cu bunica soţiei mele, ştiu că vierii proveniţi din consangvinizare care erau bine bonitaţi fenotipic de către O.J.R.S.A., erau trimişi -după împerecherile din experienţă - în reţeaua de montă naturală  la C.A.P.-uri,  unde manifestau o putere ereditară foarte mare cu dominantă aproape completă pentru toate caracterele fenotipice.

Pe înţelesul tuturor cititorilor aceasta se traduce că purceii din acesti vieri erau foarte asemanatori fenotipic cu taţii lor chiar dacă acei vieri montau scroafe ‘de colectură”, foarte diferite fenotipic între ele.

De altfel, aproape toti aşa-numiţii vieri terminali  folosiţi astăzi la însămânţări artificiale cu mare reclamă de către firmele care promovează porcul hibrid în creşterea industrială sunt astăzi obţinuţi după câteva generaţii de împerecheri consangvine atent conduse şi ţinute secret  -cu brevet de invenţie- de către autorii lor.

În completare la cele scrise în aceste articole, îndrum crescătorii interesaţi de subiect – şi chiar şi pe contestatarii mei în profesie care au devenit ingineri de profil agricol doar pentru că aici au găsit serviciuşi nu din pasiune - dacă cunosc cât de cât limbile germană, franceză ori engleză să scrie pe Internet, pe GOOGLE, doar următoarele propoziţii “Inzucht und Heterosis in der Schweinzucht” sau “Une conduite rigureuse en multiplication des cochons” sau “ Inbreeding  Depression in Swine” şi respectiv “Inbreeding in a Seedstock Herds”. Să citeasca ce scrie în ferestrele care li se deschid şi să bage la inteligenţă, dacă le permite I.Q.-ul. Este adevarat că, aşa cum scria onor prof. Vasile Dâncu într-unul din numerele revistei Sinteza, că, citez,  “spiritele mediocre condamnă tot ceea ce le depăşeşte capacitatea de înţelegere”, dar totuşi mă gândesc că ai mei contestatari nu vor contesta până şi internet-ul.

Bineînţeles că în niciuna dintre acele ferestre nu scrie despre porcul De Bazna, ci scrie generalităţi despre depresiunea consangvină şi heterozizul la porci. Cine-i de vină dacă saşii ardeleni, urmaţi de celelalte naţionalităţi de pe meleagurile noastre, au creat rasa De Bazna înainte de apariţia internetului?

Este însă regretabil faptul când volume întregi de comunicări ale fostului Institut Naţional de Cercetări Zootehnice, cărţi îngrijit legate şi copertate în piele, iau prea devreme drumul morilor de maculatură. Internet-ul , globalizarea şi mondializarea nu vor putea înlocui informaţia care se pierde. Niciunul dintre popoarele sau regimurile politice care au ars cărţile n-au ajuns bine, începând din antichitate, de la incendierea bibliotecii din Alexandria, şi până-n epoca modernă, după instaurarea comunismului. Dar să revin la porcii noştri.

Prin anii 1986-198, în comuna Sânmihaiu de Câmpie era primar un mare comunist, dar un comunist de aleasă omenie - cum puţini dintre comunişti au fost -  pe numele lui Adam Simion. Prin repartiţie, la terminarea facultăţii ajunsese în Sânmihai, la fostul C.A.P., un tânăr inimos şi mai ales foarte bun profesionist, inginer zootehnist pe numele lui Florin Puşcaş.

Într-o bună zi, îl cheamă primarul pe inginer la el şi-i trasează  sarcina de partid să cerceteze din ce cauză scroafele din comună, atât ale CAP-ului, cât şi cele din G.P., au fătat în ultimii doi ani purcei puţini şi cu multe malformaţii genetice, în ciuda faptului că vierii de la C.A.P. erau foarte frumoşi şi fusesera selectionaţi din cele mai frumoase scroafe din Sânmihai. Când ing. Puşcaş a auzit din gura primarului de malformaţii genetice şi de faptul că vierii proveneau din acelaşi sat, i-a şi răspuns pe loc că asta poate fi din cauza consangvinizării prea apropiate, şi-n termen de nicio oră i-a arătat primarului în trei cărţi pe care le avea atunci la îndemână cum vine treaba cu depresiunea consangvină.

Primarul a pus atunci mâna pe telefon,  a vorbit cu tov. secretar  Pintea, de la judeţeana de partid, spunându-i ce şi cum a găsit el prin cărţi. Tov. Pintea a dat ordin la conducerea O.J.R.S.A-ului de atunci şi-n a patra zi după acest demers al primarului s-au primit prin O.J.R.S.A. trei vieri tineri şi viguroşi, de rasa Bazna, din trei linii genetice diferite de la S.C.A. Turda. Ca să nu sufere din cauza căldurii, vierii au fost aduşi noaptea şi descărcaţi dimineaţa la Sânmihai. Pentru că întâmplarea a făcut să existe în acea zi două scroafe în călduri, una dintre ale CAP-ului şi una de-a unui gospodar din sat, amândouă au fost montate de vierii tineri în seara zilei respective şi-n dimineaţa zilei urmatoare.

După numai trei luni, trei săptămâni şi vreo trei sau patru zile, amândouă scroafele au fătat, una unsprezece şi una doisprezece purcei. Atunci au realizat atât ”tovarăşii” de la fostul p.c.r. cât şi membrii cooperatori cât de bine prinde un inginer zootehnist foarte bine pregătit profesionalîn managementul exploataţiilor zootehnice.

Cei care nu cred această întâmplare să-l întrebe pe de-acum domnul – că s-a terminat cu tovarăşii - Adam Simion ori pe sătenii bătrâni din Sânmihaiu de Câmpie despre aceasta întâmplare.

În final, să nu uitam că „Lumea cât e de deşteaptă, De la plug mâncare-aşteaptă”.

Cu cea mai distinsa consideraţie pentru toţi cititorii ziarului Răsunetul.

          La Sângeorz Băi, pomii fructiferi prind rădăcini, o pasiune a devenit o afacere rentabilă, decentă. Ioan Algeorge şi-a amenajat o suprafaţă de teren destinată producerii de material săditor pomicol. E o adevărate uzină sub cerul liber, cu o tehnologie simplă, cu costuri nu prea mari, dar investind pasiunea afacerea a prins, an de an, rădăcini sănătoase. „Pentru producerea materialului săditor pomicol, îmi spune Algeorge, trebuie să dispui de teren adecvat, de seminţe şi sâmburii pe care-i încorporezi în sol. Avem marcoteră şi pomi seminţeri de unde luăm seminţele, se usucă, se sortează, urmând apoi şcoala de puieţi. În tot cursul anului lucrările trebuie efectuate ca la carte. Spre exemplu, vara se întreţine cultura, plivit, aerisit, erbicidat, fertilizat. Toamna e o altă lucrare importantă. Scoatem puieţii, îi stratificăm, îi fasonăm, îi sortăm. Primăvara îi plantăm la o distanţă de 10 -15 cm unul de celălalt, iar în iulie –august urmează altoitul. Avem marcoteră de gutâi pentru producerea portaltoiului la păr şi marcoteră pentru măr – M106”.

          Îl întreb pe pomicultorul nostru când este perioada propice pentru plantat. „Desigur, toamna este cel mai bine, fiindcă în timpul iernii acumulează apa necesară prinderii şi dezvoltării. Şi primăvara, mai ales acum, când avem şi apă suficientă şi temperatura solului ne permite să efectuăm această lucrare. În special sâmburoasele, respectiv cireş, vişin, cais, piersic este bine să le plantăm toamna”.

          Rep.: - Mulţi cetăţeni caută mere româneşti, tradiţionale...

          Ioan Algeorge: - Avem, şi ne-am străduit să oferim clienţilor noştri puieţi de meri vechi, respectiv mere ponice, batule, gustave, fructe foarte bune, gustoase, amintindu-le, celor mai în vârstă, de vremea copilăriei, atunci când în grădina şi curtea fiecăruia era câte un măr de acest soi.

          Rep.: - Sunteţi deja foarte cunoscut şi apreciat în rândul doritorilor de pomi fructiferi. Cărui fapt datoraţi acest lucru?

          Ioan Algeorge: - Oamenii mă cunosc. Am fost şi sunt serios, de cuvânt, cu fiecare dintre ei. Sunt, nu vreau să mă laud, un om de cuvânt şi ofer fiecăruia toate îndrumările necesare, de la plantare, îngrijire, fertilizare, tăieri. Au încredere în mine, nu-i mint şi, ca atare, sunt căutat de gospodari, nu numai din judeţ ci şi din afara acestuia.

          La Sângeorz Băi, dacă oamenii nu mai prea vin la tratament, la băi, sosesc însă aici să se însănătoşească cumpărând pomi fructiferi, viitoare medicamente naturale. Pe piaţa sunt mulţi vânzători de pomi, dar am constatat că Algeorge este foarte solicitat, mai cu seamă în această perioadă. „Cum spuneam, oamenii mă cunosc. Apreciază şi calitatea puieţilor, dar şi seriozitatea de care dau dovadă. Dacă nu eşti serios îţi pierzi singur clienţii. Lucrez acasă, în pepinieră, cu familia, eu, soţia şi o fetiţă, deocamdată elevă, băiatul cel mare fiind plecat peste hotare.

          Rep.: - Cu ce venit vă alegeţi la sfârşitul unui an de producţie?

          Ioan Algeorge: - Nu pot să spun că am un profit mare, cheltuielile sunt substanţiale, numai gunoiul de grajd m-a costat peste 20 milioane lei vechi. Dacă trag linie, pot să spun că ducem o viaţă decentă. În jur de 10.000 pomi: meri, peri, prun, cais, piersic, nuc, vând anual, dar nu-i un mare câştig. Muncind cinstit nu rămânem cu prea mult. Lucrez însă cu pasiune, îmi place ceea ce fac. Am iubit pomul şi lucrul în natură, în livadă. Pomul este ca un copil. Îl vezi când se naşte, cum creşte şi apoi rodeşte. Spun mereu, aşa cum am citit undeva, că omul trebuie să se uite la pom ca la aur, să-l doară inima când un pom este tăiat, căci fiecare pom e un om. De aceea, îndemnul meu este ca fiecare dintre noi să sădim şi să îngrijim un pom fructifer.

Până în data de 15 aprilie, la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud se pot înscrie în Programul de dezvoltare a raselor de suine româneşti în regim tradiţional, Bazna şi Mangaliţa,  furnizorii de purcei, crescătorii de porci, împreună cu procesatorii.

Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud a dat publicităţii lista procesatorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa. Din păcate, deocamdată, niciunul nu este din judeţul nostru. Pe lista procesatorilor figurează patru societăţi din judeţul Hunedoara, câte trei societăţi din judeţele Alba şi Suceava, câte două firme din Bihor, Cluj şi Maramureş şi câte o firmă din Bacău, Dâmboviţa, Dolj, Ilfov, Olt, Sălaj, Satu Mare, Sibiu şi Timiş.

Potrivit ing. Ioan-Nuţu Tabără, director executiv la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, la nivelul judeţului, în program sunt înscrişi 17 furnizori, care pot acorda aproximativ 290 de purcei. De asemenea, nu mai puţin de 208 crescători din judeţ s-au înscris deja, solicitând furnizarea a 1932 de exemplare.

***

Schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc se adresează crescătorilor de porci, din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, care pot fi atât persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.

Astfel, crescătorii de porci vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei obţinuti din scroafe înscrise în Registrul genealogic al rasei sau din scroafe care se încadrează în standardul raselor Bazna sau Mangaliţa. Crescătorii vor primi minimum 2 şi maximum 10 purcei.

Furnizorii au obligația să livreze purcei înțărcați din rasele Bazna sau Mangalița cu o greutate minimă de 10 kilograme/cap pentru care primesc 250 de lei/cap. Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi către crescătorii de porci eligibili.

Mai departe, crescătorii trebuie să respecte structura rației de furajare pentru aceste rase, să crească purceii până la greutate de minim 130 kilograme/cap și să îi livreze la procesator cu care au încheiat contract în acest sens, la o greutate, în viu, de minimum 130 kilograme/cap.

Preţul pe care micii crescători  îl au asigurat pentru porcii îngrășați din rasele Bazna sau Mangalița este de 11 lei pe kilogramul de carne de porc în viu. 

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane lei.

Nu mai puţin de 97 de  producători agricoli şi-au depus la sediul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud actele necesare în vederea acordării ajutorului de minimis în cadrul schemei  „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, ne-a declarat directorul executiv Ioan Nuţu Tabără. Pentru anul 2018, resursele financiare la nivel naţional necesare aplicării schemei sunt de 183 de milioane lei, echivalentul  sumei de 40 de milioane euro.

         Anul trecut, în programul de Tomate au fost înscrişi 67 de producători din judeţul nostru, dintre care 57 au primit sumele necesare, fiind declaraţi eligibili. Aceştia şi-au valorificat producţia în etapa a doua, din octombrie-decembrie, şi aşa se va întâmpla şi în acest an.

Potențialii beneficiari ai ajutorului sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008 sau persoane juridice.

Valoarea ajutorului de minimis este de 3.000 euro/beneficiar/an ce se plătește într-o singură tranşă, iar pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, producătorii au obligația, la finalul recoltării, să comunice Direcției Agricole Județene (DAJ) cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții. Aceştia trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2018“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării. Ei trebuie să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere şi să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și/sau octombrie-20 decembrie, inclusiv.

Legislația din domeniul siguranței alimentelor are scopul de a asigura un nivel înalt de protecție a consumatorului și stabilește măsuri și condiții necesare pentru a controla pericolele și a asigura adecvarea pentru consumul uman a unui produs alimentar, ținând cont de utilizarea sa preconizată.

Pericolele asociate produselor alimentare apar atunci când acestea sunt expuse unor agenți periculoși, biologici, chimici sau fizici, care pot contamina produsele alimentare.

Unul dintre contaminanții chimici care poate să apară în lanțul alimentar este acrilamida.

Acrilamida este un compus organic, cu solubilitate mare în apă, care apare în produsele alimentare care conțin amidon, în timpul gătirii la temperaturi înalte, peste 120˚C (la prăjire, coacere, rumenire, procesare industrială), în condiții de umiditate scăzută. Rezultă în urma reacției dintre constituenții naturali ai unor produse alimentare (zaharuri reducătoare și anumiți aminoacizi, în special asparagina).

Dintre produsele alimentare susceptibile la formarea acrilamidei amintim:

-          cartofii prăjiți;

-          chipsuri de cartofi, gustări de cartofi, biscuiți crocanți și alte produse obținute din aluat de cartofi;

-          pâine;

-          produse fine de panificație: prăjiturele, biscuiți, biscuiți crocanți, pesmet, napolitane, gogoși, turtă dulce, rondele din pâine și înlocuitori de pâine;

-          cereale pentru micul dejun;

-          cafea prăjită (boabe), cafea instant (solubilă);

-          produse alimentare destinate sugarilor și produse alimentare prelucrate, pe bază de cereale, destinate copiilor de vârstă mică.

Conform opiniei științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor, acrilamida și metaboliții săi poate crește riscul de dezvoltare a cancerului pentru consumatorii din toate grupele de vârstă, având în vedere că este prezentă într-o gamă largă de produse alimentare consumate zi de zi, copiii fiind cea mai expusă grupă de vârstă pe baza greutății corporale.

Ca urmare, pentru reducerea expunerii la acrilamidă prin dieta alimentară, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul nr. 2158/2017 de stabilire a măsurilor de diminuare și a nivelurilor de referință pentru reducerea prezenței acrilamidei în produsele alimentare, care va intra în vigoare la data de 11 aprilie 2018.

 Regulamentul se aplică operatorilor din domeniul alimentar care fabrică produse alimentare susceptibile la formarea acrilamidei și stabilește pentru aceștia obligativitatea de a aplica măsurile de diminuare adecvate și de a  pune pe piață alimente în care concentrația acrilamidei este sub nivelul de referință stabilit.

DSVSA Bistrița-Năsăud a demarat o acțiune de informare a operatorilor vizați și va verifica modul în care se respectă aceste cerințe legale.

Pentru reducerea nivelului de acrilamidă în alimentele preparate în bucătăria proprie recomandăm următoarele:

-          utilizarea de materii prime (cartofi, cereale, fructe) cu conținut redus de zaharuri reducătoare (glucoză și fructoză) și asparagină pentru produse care sunt tratate termic prin prăjire/coacere/rumenire;

-          depozitarea materiilor prime în condiții corespunzătoare de temperatură, în spații aerisite și uscate;

-          evitarea utilizării cartofior imaturi și a celor care au germinat;

-          blanșarea (opărirea și răcirea bruscă) cartofilor înainte de prăjire sau coacere;

-          evitarea folosirii produselor feliate foarte subțire, care se pot arde în timpul preparării;

-          tratarea termică la temperaturi adecvate;

-          neprelungirea inutilă a timpului de preparare;

-          evitarea consumului alimentelor tratate termic în exces (prea prăjite/coapte);

-          prepararea alimentelor în  șarje mici, pentru a evita prelungirea timpului de gătire;

-          utilizarea în produse de panificație și patiserie a bicarbonatului de sodiu ca agent de afînare, în locul  bicarbonatului de amoniu.

DIRECTOR EXECUTIV,

Dr. Ioan BOGOLIN

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că alocarea financiară aferentă Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de147,55 milioane euro, iar alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de176,06 milioane euro. Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor din sectorul zootehnic, Agenția a acordat în premieră, începând cu data de 16 octombrie 2017, plăți în avans și pentru Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru beneficiarii crescători de animale. Suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane euro.

Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, conform datelor de mai jos:

Precizăm că în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistem și astfel a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării in plafonul financiar alocat României.

Astfel, s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, numai pentru următoarele scheme:

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

De cum treci dealul, ajungi în Câmp, un sat al Urmenişului. Trăiesc aici în jur de 150 de suflete (conform recensământului din 2002) în 30 de case, unele mai vechi, altele mai arătoase, gospodari care nu şi-au părăsit vatra. Unii pleacă pentru totdeauna, sătucul se răreşte, alţii mai revin în vizită doar. Seara se mai adună la câte unul şi ca să treacă vremea povestesc vrute şi nevrute.Femeile nu mai torc până noaptea târziu, bărbaţii, după ce-şi rânduiesc orătăniile din ogradă, cinează şi se uită la televizor. Nu se culcă odată cu găinile. Îl aştept pe Ioan Birou să facă o pauză, el întârziind în tovărăşia oilor sale. Este singurul oier rămas în Câmp. Alţii mai ţin în bătătură câteva bovine, foarte puţine la număr, el însă nu se poate lipsi de mioare. Încă pe vremea colectivului, avea vreo 10 oi, aşa, ca de sămânţă. Oile sunt animalele lui Dumnezeu, ciobănia este cea mai veche meserie din lume, îmi spune cu mândrie acesta.
În comuna Urmeniş sunt în jur de 12.000 oi. Niciodată cei de aici n-au practicat transhumanţa. Au rămas în zonă, îşi mână turmele pe dealurile sărace în verdeaţă, de multe ori pârjolite în vremea caniculei. Ciobănia de astăzi, îmi povesteşte Ioan Birou, este diferită faţă de ceea ce făceau părinţii şi bunicii mei. Ne-am modernizat şi noi. Conducem uneori turma prin celular, iar vânzarea produselor prin internet. Ioan Birou are 100 de oi, iar fiul, Dumitru, 500. Absolvent de facultate, tânărul şi-a făcut o pasiune din a fi oier, adică proprietar de oi. Nu mai sunt ca şi cei de odinioară, să ştie doar să scrie şi să socotească. Oierii sunt oameni cu carte. Îmi spune chiar un banc despre ciobani. „Se spune că un profesor – mare filolog – plimbându-se pe munte întâlneşte un cioban pe care-l întreabă: Ancestralule păstor, în posesia dumitale se află aceste minunate patrupede paracopitate? Indubitabil, îi răspunde ciobanul”.
Ciobănia nu e o ocupaţie ca oricare alta. Îi frumoasă vara când e cald şi vreme bună. Dar să stai afară când norii cad peste tine, când te hăituiesc sălbăticiunile, nu e chiar floare la ureche. Sunt perioade, îmi spune tânărul fermier, când zi şi noapte eşti între oi. În vremea fătărilor trebuie să urmăreşti fiecare oaie, altfel uneori mieii îi pierzi. Îl întreb despre valorificarea produselor: miei, caş şi lână. Îşi trage răsuflarea şi-mi răspunde cam înciudat. „Treburile astea merg prost. După ce că ne zbatem să menţinem efectivele de oi (cele de bovine scad foarte mult), nu putem vinde noi, să câştigăm după munca noastră. Adică îs produsele noastre şi noi ar trebui să câştigăm. Nu există o piaţă organizată a vânzării mieilor, a caşului. Intră în joc intermediarii, ei câştigă, nu noi. Acum preţul este în jur de 9-10 lei kilogramul în viu, la miei. Cu caşul, la fel. Vindem celor ce n-au văzut în viaţa lor o stână. Cât priveşte lâna, încă se vorbeşte prea mult. Nu ne plătim tunsul cu valorificarea lânei, şi de multe ori o aruncăm.
Ciobanii adevăraţi încep să fie tot mai puţini. Cei bătrâni se duc, încetul cu încetul, iar tinerii au alte aspiraţii. E mai uşor să stai acasă, cu ajutorul social, decât să te angajezi la oi ori să pui mâna pe sapă. Se dau bani nemunciţi, aşa că pot să spun că nu se stă la coadă pentru angajări la stână. Până atunci, treburile le facem noi, familia. Noi avem o vorbă: „Cică ar fi murit mama aia care năştea ciobani, acum mamele fac numai oameni de afaceri şi manechine”. Mă întreb aşa, cu tristeţe: Poţi concepe o stână fără ciobani sau cum vor arăta aşezările noastre fără stâne, ciobani, păcurari, câini ciobăneşti? Toate astea fac parte din istoria satelor, e o zestre ce nu trebuie să se piardă. Aşa cum o vecină de-a mea nu-şi aruncă războiul de ţesut ori cujeica, deşi nu mai ţese şi nu mai toarce, le mai păstrează şi le priveşte ca pe ceva drag. Îmi mai povesteşte interlocutorul nostru, seniorul Birou, despre câinii ciobăneşti cu care împart şi hrana, şi bucuriile, şi necazurile. Câinele ştie când sunt amărât. Mă priveşte cu multă duioşie vrând parcă să mă ajute. Despre despăgubirile cauzate de sălbăticiuni nu prea poate fi vorba. Recent un urs a dat la stână, în Şopteriu, a luat oaia cea mai dolofană şi a plecat. În ţările occidentale, despăgubirile se ridică la multe milioane de euro. La noi e altfel.
Familia oierului Birou are utilaje agricole pentru producerea furajelor. Îşi asigură necesarul pentru toată perioada de stabulaţie. Oile încă nu au ieşit pe imaş. Primăvara n-a venit cu adevărat. În Câmp, oierii măsoară vremea cu gândul la ieşirea afară, pe păşune, acolo unde până la căderea zăpezii va fi casa şi masa ciobanilor, a oilor, a câinilor străjeri, acolo va fi viaţa oierilor din satele noastre.

D.S.V.S.A. Bistriţa-Năsăud a dispus aplicarea măsurilor specifice în vederea asigurării condiţiilor de igienă în unitățile în care se obține și se livrează carnea și preparatele din carne, respectiv în unitățile de abatorizare, spațiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor şi unitățile de procesare carne, anunţă directorul executiv Ioan Bogolin.

Potrivit acestuia, sacrificarea mieilor și a iezilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine/caprine, care sunt supravegheate sanitar veterinar permanent. Carnea provenită din aceste unități poate fi comercializată în toate unitățile înregistrate/autorizate sanitar veterinar din ţară sau poate fi comercializată pe teritoriul UE sau ţări care nu sunt membre UE.

„În mod excepțional, la solicitarea consumatorilor, pentru Sărbătorile Pascale catolice, în perioada 29-30.03.2018, respectiv pentru Sărbătorile Pascale ortodoxe, 03-06.05.2018, între orele 08⁰⁰și 18⁰⁰, D.S.V.S.A. a aprobat funcționarea spațiului amenajat temporar, din localitatea Bistrița, Str. Tărpiului, nr. 12, unde va asigura supravegherea sanitară veterinară pe toată perioada sacrificării mieilor, prin personalul propriu, în vederea respectării condiţiilor generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a SNCU şi eliminare a deşeurilor stabilite de legislaţia sanitară veterinară”, menţionează dr. Ioan Bogolin.

Mieii şi iezii destinaţi sacrificării vor fi acceptaţi la tăiere numai dacă sunt identificaţi cu două mijloace de identidicare, dintre care una electronică, în exploataţia de origine. Starea de sănătate a mieilor şi iezilor, precum şi faptul că provin din exploataţii unde nu evoluează boli infecto-contagioase, trebuie certificate de către medicul veterinar de liberă practică, din localitatea în care se află exploataţia de origine. Animalele identificate, însoţite de certificatul de sănătate și formularul/documentul de mişcare (emise de către medicul veterinar) precum și de formularul care cuprinde informații despre lanțul alimentar (completat de către proprietar) se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sanitar veterinar şi dacă sunt respectate prevederile legale privind bunăstarea animalelor.

Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor şi iezilor va fi obținută numai la cererea directă a consumatorilor și comercializată direct consumatorului final, imediat după sacrificare, examinare şi marcare. Această carne nu poate fi livrată către alte unități din domeniul alimentar, înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare de funcţionare, DSVSA Bistriţa-Năsăud va aplica măsura de suspendare a activităţii până la remedierea tuturor deficienţelor şi se vor aplica sancţiuni în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

„Până la acestă dată, medicii veterinari oficiali au efectuat expertiza sanitară veterinară şi certificarea cantităţii de 7,26 tone pentru piaţa naţională şi 160,14 tone carne de ovine destinate schimburilor intracomunitare (Italia) şi exportului în țări terțe (Oman şi Sri Lanca) şi, precum şi examinarea şi certificarea în vederea efecturii schimburilor intracomunitare pentru 20.840 capete ovine în Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia şi Italia”, mai menţionează dr. Ioan Bogolin.

La  MĂR se vor aplica 3 tratamente astfel :

- tratamentul I - pentru combaterea gărgăriţei florilor de măr (Anthonomus pomorum), insectelor minatoare, ouălor de afide şi acarieni, păduchelui din San-Jose, păduchelui lânos, făinării cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. CALYPSO 480 SC – 0,02% + MICROTHIOL SPECIAL  – 0,3% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06% sau SULFOMAT 80 PU -0,3% sau  SULFOLAC 80 WG – 0,3% ; 
2.  POLECI – 0,03% - 0,05% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06%  sau SULFOLAC 80 WG – 0,3%; 

                Tratamenul  se va efectua în perioada 02 aprilie - 08 aprilie 2018 - atunci când 10 – 15 % din mugurii florali sunt dezmuguriţi (bracteele sunt distantate şi la vârf se vede uşor culoarea verde-argintiu)

ATENŢIE – Tratamentul se va începe pe versanţii sudici şi cu  soiurile timpurii  iar perioada de avertizare se va prelungi cu numărul de zile cu ploi, temperaturi scăzute şi vânt puternic.

- tratamentul II - se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiuşa de şoarece) dacă  plouă cel puţin 0,3 mm şi temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade celsius. Tratamenul se va încheia în 4 – 6 zile. În cazul în care lipseşte unul din criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

-tratamentul III – se va efectua între fazele de răsfirarea inflorescenţei şi înfoierea corolei (perioada se poate prelungi  până  când 0,5% din inflorescenţe au câte un boboc înflorit) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea şi combaterea rapănului.

 Pentru combaterea rapănului, făinării, focului bacterian, moniliozei, bolilor de scoarţă şi muguri, insectelor minatoare şi defoliatoare, gărgăriţei mugurilor (Sciaphobus squalidus)(tratamentul II şi III) se va interveni cu:

1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF”– 0,5% sau CHAMPION 50 WP – 0,3% sau FUNGURAN OH 50 WP –0,3% sau KOCIDE  2000 – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% + SHAVIT 25 EC – 0,05% sau KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06%  + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau MOSPILAN 20 SG  0,025% - 0,03 %;
2. ANTRACOL 70 WP – 0,3% + KARATHANE M 35 CE – 0,06% + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
3. CLARINET  - 0,1% + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%.

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului

inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează;

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

                                                               ÎNTOCMIT,

                                                               ing. Dina VASILIU

Cadrul natural, condițiile pedoclimatice  favorabile, inițiativa, priceperea și spiritul întreprinzător al oamenilor au făcut ca horticultura să devină din totdeauna o ocupaṭie tradiṭională și să constituie una dintre sursele importante de venit pentru fiii meleagurilor bistrițene. Fructele produse aici și derivatele rezultate prin prelucrare  (dulceṭuri, compoturi, sucuri, cidru, siropuri, fructe deshidratate) au fost și sunt apreciate pentru calitatea, aroma, parfumul, proprietăṭile lor nutritive, profilactice și curative. Nici o ṭuică bună bistriṭeană, mai ales cea de prune, cireșe sau pere ori un vin Steininger (Fetească Regală  de Lechinṭa, Teaca, Dumitra sau Jelna) n-au fost și nu-s  niciodată  rele, cum obișnuiește să zică într-o formulare  mai nostimă, unul dintre amici. De altfel, încă pe la 1516, Farmacia ˮVulturul Negru“ din Bistrița punea la dispoziṭia celor interesaṭi în scop terapeutic  prune uscate. La 3 mai 1566, Alexandru Lăpușneanu, domnitorul Moldovei, cere printr-o scrisoare primarului Bistriṭei să-i trimită prune uscate, ˮpe care le dorește bolnava Doamnă Ruxandra“. În aceste condiṭii, este explicabilă preocuparea autorităṭilor, dascălilor și slujitorilor bisericii naṭionale pentru cultivarea acestor deprinderi. La 20 ianuarie 1845, comanda Regimentului II Românesc de Graniṭă a emis chiar un ordin prin care a interzis oricărui tânăr să se însoare  ˮpână nu va dovedi cu testimoniu școlar că a cercetat și terminat școala și până nu va avea în grădina sa un număr de 5-10 pomi altoiṭi de mâna lui“.  O contribuṭie importantă în dezvoltarea pomiculturii zonei a avut-o Școala de Agricultură Bistriṭa, înfiinṭată în urmă cu 148 ani, respectiv la 15 aprilie 1870, având drept scop ˮînsușirea unor noṭiuni teoretice și practice vizând agricultura, în vederea conducerii și administrării în condiṭii tot mai bune a gospodăriilor“. În afară de materiile de cultură generală, aici erau predate cunoștinṭe referitoare la sădirea și cultura pomilor fructiferi, viṭei de vie, creșterea și îngrijirea animalelor și nu numai. Activitatea Școlii de Agricultură a fost continuată după cel de-al doilea război mondial de Școala Medie Tehnică Horticolă, de școlile profesionale de la Bistriṭa, Dumitra și Lechinṭa, de Școala Tehnică Horticolă Bistriṭa,  iar în prezent de liceele tehnologice cu profil agricol de la Bistriṭa, Beclean și Lechinṭa. În procesul instructiv-educativ, accentul s-a pus pe caracterul practic aplicativ. Elevii de la  Horticolă au avut  din totdeauna  o dublă calitate. Au fost elevi, în adevăratul sens al cuvântului, doar în sezonul rece, din intervalul 1 noiembrie - 31 martie, iar în restul anului eram consideraṭi și trataṭi drept  ucenici, muncitori și tehnicieni în formare, iar locul răsplaiului era luat de  instrumentarul de grădinărit,  de altoit, de căpălit, de strâns pologul, de aparatura de combatere a bolilor și dăunătorilor ori de recipientele de recoltare. Se pare că acestea au fost tare mult  îndrăgite de foștii absolvenṭi de vreme ce nu s-au despărṭit de ele nici după ce au devenit cadre cu pregătire superioară: ingineri precum Sângeorzan Mihai, Valea Ovidiu, Gottschick Thomas, Hangan Radu, Ivan Grigore,Trișcaș Adrian de la Staṭiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriṭa, Moldovan Iustin, de la S.C. Agroindustriala S.A. Jelna, Bindiu Iovu de la Inspectoratul Judeṭean pentru Protecṭia Plantelor, Conṭ Zaharie de la S.C. Fruleg S.A. Bistriṭa, Știrbu Ioan de la S.C. Agroindustriala S.A. Dumitra;   cercetători -  Dr. ing. Silvia Preda, fost director, în prezent secretar știinṭific  la Staṭiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, Bechiș Emilia de la Staṭiunea de cercetări biologice Arcalia din cadrul Universităṭii Babeș Bolyai Cluj-Napoca, ambele formate la Staṭiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriṭa;  cadre universitare - Prof. univ. dr. ing. Maxim Aurel de la Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, regretatul  Prof. univ. dr. ing. Modoran Dorel-Laurenṭiu (25.06.1946 – 27.02.2012); oameni politici, înalṭi funcṭionari publici, reprezentanṭi ai guvernului în teritoriu– ing.Vasile Aldrofan, Viorel Pupeză, ing.Valer Bindea, ing.Ioan Szilagy;  oameni de litere, jurnaliști, artiști plastici– Melania Cuc, Maria Olteanu, juriști–  Petru Tanco, Petru Petruse. (Ambii și-au dat obolul de horticultori, primul în calitate de inginer șef, prin înfiinṭarea unor livezi intensive de pomi fructiferi la Galaṭii Bistriṭei și Herina, iar celalalt Petrică, în calitatea sa de solist de muzică populară, prin antren și îndemnul la voie bună și distracṭie, acṭiuni favorabile horticulturii – n.n.); slujitori ai Domnului– părintele protopop iconom stavrofor Simion Creṭa, regretatul părinte protopop iconom stavrofor Viorel Baciu ori  sportivi de performanṭă - Horaṭiu Moldovan, Cornel Caizer, Vasile Ianul. De altfel, sportul a făcut din totdeauna casă bună cu cei de la Horticolă, mai ales că inginerul Alexandru Petringel (13.12.1927-24.11.1996), fost director mai bine de trei decenii, respectiv între 1954-1986, a  fost unul dintre practicanṭii acestuia, mulṭi ani fiind goalkeeperul echipei de fotbal ˮProgresul“ Bistriṭa în faṭa căreia erau nevoite să  încline steagul  majoritatea adversarelor indiferent de nume, eșalon sau pretenṭii. De altfel și majoritatea componentelor fostei echipei de handbal ˮZorile“ Bistriṭa, antrenată de profesorul Leon Pașcu,  proveneau în principal din rândul elevelor de la aceeași instituṭie. Acestor instituṭii li s-au alăturat pe parcurs mulṭi pasionaṭi ai domeniului. Printre aceștia s-a numărat farmacistul Albert Wachsmann (1870-1925), care a înfiinṭat una dintre cele mai bogate colecṭii pomologice din vremea aceea, la Prundu Bârgăului, care cuprindea: 700 soiuri de măr, 150 de păr, 50 de prun, cireș și vișin. Un moment important în dezvoltarea pomiculturii meleagurilor bistriṭene l-a constituit înfiinṭarea la 1 ianuarie 1950 a Staṭiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriṭa, avându-l ca director pe  Dr. docent Modoran Ioan (06.11.1915-17.09.2004). Acesta împreună cu Dr. ing. Nicolae Minoiu (12.10.1933-05.05.2017)  şi Dr. doc. Andrei Gherghi, toṭi membrii ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ” Gheorghe Ionescu-Șișeşti “ au format aici  un colectiv valoros de cercetători, au întemeiat o adevărată ” Şcoală Bistriţeană de Horticultură “, iar staţiunea a devenit principala furnizoare a informaṭiei tehnice necesare horticultorior  din zonă și din judeṭele limitrofe.   Nu întâmplător, realizarea bustului academicianului Teodor Bordeianu (16.02.1902 – 19.03.1969), membru al Academiei Române, fost director al Institutului de Cercetări Horticole, ce străjuiește intrarea în sediul staṭiunii bistriṭene,  a fost sponsorizată în semn de gratitudine pentru cercetarea bistriṭeană și exponenṭii săi de S.C. ˮAgroindustriala“ S.A. Reghin. SCDP Bistriṭa a devenit și o pepinieră de cadre valoroase pentu alte unităṭi de cercetare și producṭie,  pentru instituṭiile de învăṭământ superior cu profil agricol, un etalon al cercetării horticole româneşti, o mândrie a judeţului şi a ţării.  În pofida subfinanṭării, disfuncṭionalităṭilor și chiar a obstrucṭiilor de care a avut parte după 1989 staṭiunea și în general cercetarea știinṭifică, la Bistriṭa se face încă cercetare performantă în domenii de vârf, îndeosebi în cel al virusologiei pomicole și plantelor modificate genetic în care sunt implicaṭi specialiști precum Dr. ing. Ioan Zagrai, secretarul știinṭific al staṭiunii şi Dr. ing. Luminiţa Zagrai, din cadrul Laboratorului de virusologie pomicolă, a tehnologiei pomicole, fitopatologiei și protecṭiei fitosanitare a livezilor,  activităṭi desfășurate de Dr. ing. Platon Vasile Ioan, directorul staṭiunii, Dr. ing. Jakab-Ilyafalvi Zsolt și colaboratorii. Prin eforturi conjugate ale horticultorilor din cercetare, producṭie și din domeniul protecṭiei plantelor patrimoniul pomicol al judeṭului a cunoscut o dezvoltare continuă. În cadrul Staṭiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriṭa, până la 22 decembrie 1989, a existat și  un sector de dezvoltare, care a acordat asistenṭă tehnică și sprijin de specialitate în materializarea programelor de dezvoltare a acestui sector. Horticultorii din judeṭ au înnobilat și transformat dealurile bistriṭene în livezi roditoare. Se cuvine să reamintim câteva nume notorii și meritorii cum sunt cele ale inginerilor: Pleșca Diomid, Halasz Edmund, Vlaicu Aurel, Naghiu Lazăr, Fiera Mircea, Volcov Ilie, Goga Costică, Harșianu Octavian, Ciotmonda Ioan, Pircu Ioan, Herlea Maria și atâṭia alṭii cu un rol esenṭial în acest domeniu. De fapt, specialiști de pe meleaguri bistriṭene au fost autori multor realizări și în afara judeṭului.  Ilustrative în acest sens fiind activitatea desfășurată de fostul conjudeṭean,  ing. Nicolae Păvălean, fiu al Văii Bârgăului, în dezvoltarea viticulturii în zona Jidvei, a inginerilor Sbârcea Tiberiu și Vasile Belei, ambii fii ai meleagurilor bistriṭene, în dezvoltarea sectorului pomicol la Batoș. Deși, după 1990, a existat o perioadă de refulare în care manifestările pentru cei 45 ani de socialism s-au manifestat și printr-o  oarecare ostilitate faṭă de patrimoniul pomicol, unele livezi căzând pradă loviturilor nimicitoare ale topoarelor sau drujbelor dispunem încă de o suprafaṭă importantă. Peste 37 % din acestea sunt localizate în bazinul pomicol Bistriṭa, 26 % în bazinul pomicol Beclean, 12 % în bazinul pomicol Lechinṭa și suprafeṭe mai mici dar importante în bazinele pomicole de pe văile Șieului, Someșului, Bârgăului și Ilvelor. Unul dintre  reprezentanṭii  merituoși ai ” Şcolii Bistriţene de Horticultură “ a fost  Dr. ing. Ilie Vonica (1932-2006), cu o activitate  benefică la nivel naṭional. De aceea, ne-am propus să facem câteva succinte referiri. A provenit dintr-o vrednică familie de ˮbârsăni bârgăuani“, originară din Mărginimea Sibiului, stabilită la Prundu Bârgăului, capitala Văii Bârgăului, în preajma celei de-a doua mari conflagraṭii mondiale. Alături de familia părinṭilor săi aici erau și alte familii din Mărginime: Costea Pavel, Ioan Șchiopu, Nicolae Marcu, Petru Lupaș și Dumitru Floașiu, toṭi foarte buni români, foști  mari crescători de oi,  deveniṭi negustori și proprietari de spaṭii comerciale  cu vad amplasate în centrul civic al localităṭii, în preajma DN 17 (DE 58).  La fel cum au procedat și ceilalṭi ˮbârsăni“, Ilie Vonica-senior, capul familiei și-a sprijinit descendenṭii să urmeze studii superioare. Așa se face că fiul său, Ilie Vonica-junior, a urmat și absolvit, în anul 1958, Institutul Agronomic Iași, Facultatea de Horticultură. După absolvire, a fost repartizat la I.A.S. Lechinṭa. Încă de la debutul profesional s-a remarcat ca un foarte bun și activ organizator și coordonator al activităṭii. Era prezent în ferme, la punctele de lucru încă de când mijea de ziuă. Încerca prin conduita lui să-i determine și pe cei cu care colabora, inclusiv pe noi elevii de la Horticolă, aflaṭi în practică la ferma de la Vermeș, să-i urmăm exemplul, să fim cât mai matinali, deși în cazul nostru era nevoit să întâmpine o oarecare  opoziṭie din partea profesorului îndrumător, inginerul Ioan Cioba (1930-2015), care invoca prevederile Regulamentului școlar. Realitatea e că și unul și celălalt aveau dreptate dar, în zilele de toamnă târzie, cu vreme cu o evoluṭie schimbătoare sunt necesare și niște sacrificii pentru a pune recolta la scuteală. În anul următor, s-a transferat la Staţiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa, unde vreme de șapte ani a  desfășurat o activitate deosebit de laborioasă în domeniul protecṭiei plantelor, concomitent desfășurând și activitate didactică în cadrul Școlii Tehnice Horticole. În 1964, a înfiinṭat aici prima Staṭie de prognoză și avertizare din ṭară  la care a fost încadrată   Livia Trif, șefa de promoṭie de la Horticolă, formată sub îndrumarea și oblăduirea sa. ( Aceasta, la 22 iulie 2011, în timp ce se afla pe Aeroportul din Londra cu intenṭia de a se îmbarca pentru o cursă aeriană având ca destinaṭie continentul nord-american, unde o așteptau doi nepoṭei împreună cu părinṭii, a avut neșansa să devină victimă colaterală a teroristului norvegian Anders Behring  Breivik - actualmente Fjotolf  Hansen – n.n, ce tocmai  comisese un atentat cu bombă asupra unei clădiri guvernamentale din Oslo, soldat cu 8 victime omenești, iar ulterior a masacrat 69 tineri participanṭi la o întrunire a Partidului Laburist și a provocat rănirea altor 250 persoane. În urma alertei instituite, zborurile au fost anulate, iar pasagera a fost plasată într-un hotel situat în afara marii metropole. Din cauza situaṭiei tensionate,  lipsei oricăror informaṭii, frustrării că nu va putea ajunge la timp la destinaṭie,  a suferit un atac de panică. Medicii bistriṭeni se străduiesc și încearcă, de atunci, să-i înlăture consecinṭele, dar lucrurile evoluează lent  ca urmare a caracterului mai sensibil al pacientei și  stării de sănătate precare a partenerului de viaṭă. Așa se face că în timp ce Brevik, condamnat la  21 ani închisoare, pedeapsa maximă în Norvegia,  are la dispoziṭie trei celule dotate cu televizoare, jocuri video, aparatură de sport, beneficiază de indemnizaṭie de disconfort, victima colaterală bistriṭeană și familia  suportă încă consecinṭele faptelor lui abominabile – n.n.). Împreună cu ceilalṭi specialiști de la nivel teritorial a elaborat un program integrat de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor la pomii și arbuștii fructiferi, care prevedea îmbinarea măsurilor biotehnice, agrofitotehnice, biologice cu mijloacele chimice. Dintre metodele biotehnice cele mai importante sunt tăierile de regenerare și fructificare, eliminarea și arderea ramurilor atacate de dăunători, adunarea și distrugerea frunzișului de sub pomi prin incorporare în sol sau ardere, răzuitul scoarṭei esfoliate a pomilor, adunarea și distrugerea fructelor mumifiate, prin care se reduce rezerva biologică a unor dăunători. Prin măsurile agrofitotehnice, respectiv prin lucrările solului se distrug unii dăunători și buruienile. Cercetările efectuate au relevat că fertilizările cu îngrășăminte organice sunt cele mai complexe, pe când fertilizările unilaterale cu exces de azot amplifică atacul de rapăn, făinare și monilioze. Amendamentele cu carbonat de calciu previn bolile fiziologice de depozit. În combaterea viermelui merelor și prunelor au dat și dau rezultate bune aplicarea capcanelor cu feromoni, care se instalează în livadă cu 1-2 săptămâni înainte de apariṭia fluturilor, iar cu ajutorul lor sunt capturaṭi și reṭinuṭi masculii insectelor ṭintă. În combaterea chimică a asigurat utilizarea unor substanṭe verificate din punct de vedere al eficacităṭii, remanenṭei și efectelor secundare, puṭin poluante și netoxice pentru entomofauna utilă. În perioada în care a activat la Bistriṭa, lucrările de protecṭie fitosanitară a livezilor s-au efectuat gratuit pentru toate categoriile de producători  atât mecanizat prin formaṭii specializate din cadrul fostelor S.M.A-uri cât și manual ori cu mijloace hipo prin echipele centrelor de protecṭia plantelor. Marile unităṭi producătoare  au apelat în acest scop și la serviciile aviaṭiei utilitare. Drept urmare, producṭiile și veniturile producătorilor au crescut, ceea ce a dus la dezvoltarea sectorului pomicol, la extinderea și modernizarea suprafeṭelor de livezi de pomi și arbuști fructiferi. Pentru rezultatele obṭinute, capacităṭile profesionale și organizatorice, în 1965, a fost promovat în funcṭia de șef al Serviciului de prognoză și avertizare din cadrul Laboratorului Central de Carantină Fitosanitară București, iar în 1968, în  cea de director al acestuia,  pe care a deṭinut-o vreme de 31 ani, respectiv până la pensionarea sa survenită în anul 1998. În această calitate, a coordonat activitatea reṭelei de carantină fitosanitară de protecṭia plantelor de pe teritoriul ṭării  și cea a serviciilor de carantină fitosanitară din punctele vamale, a militat pentru perfecṭionarea continuă a actului profesional și îmbunătăṭirea colaborării cu unităṭile de cercetare din domeniu.  A publicat numeroase lucrări știinṭifice apreciate. A susṭinut cursuri la Universitatea de Știinṭe Agricole București, la inspectoratele judeṭene de protecṭia plantelor și la cursurile de perfecṭionare a specialiștilor biologi, agronomi, horticultori și silvicultori. În perioada 1993 – 1998, a reprezentat România la Organizaṭia Europeană și Mediteraniană pentru Protecṭia Plantelor. Din 1998, a fost reprezentantul României pe lângă Comisia pentru Măsuri Fitosanitare de sub egida FAO și persoană de contact cu Secretariatul Convenṭiei Internaṭionale pentru Protecṭia Vegetalelor. Soṭia sa, Adriana, a fost nepoata de fiică a renumitului profesor  de limba română și latină Ștefan Lupu (1897 -1973), o somitate a educaṭiei bistriṭene și naṭionale, format la școala unor mari personalităṭi ale culturii neamului precum Nicolae Iorga, George Călinescu, Ovid Densușianu, Garabet Ibrăileanu. Pedagog cu vocaṭie educaṭională și om de o deosebită bunătate s-a aflat în slujba concitadinilor și conjudeṭenilor  o jumătate de secol (1921 – 1971) în calitate de profesor la Liceul ˮAlexandru Odobescu“ Bistriṭa (actualul Colegiul Naṭional Liviu Rebreanu – n.n.), unde în perioada 1924-1940 și  1945-1948, a îndeplinit și funcṭia de director. În calitate de revizor școlar și-a donat indemnizaṭia  pe un an de zile  pe care a folosit-o pentru a deschide o școală în satul Dumbrava, comuna Livezile. În perioada 1940-1945 a ocupaṭiei horthyste a Ardealului de Nord,  a fost nevoit să se refugieze la Deva, unde a predat la Colegiul Naṭional ˮDecebal“. Umanismul eruditului profesor s-a transmis și la descendentele acestuia.  Lucia, mama viitoarei soṭii a dr. ing. Ilie Vonica a decedat la o vârstă fragedă, iar sora sa, domnișoara Livia Lupu, fostă contabilă la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa s-a preocupat de creșterea și educaṭia celor doi nepoṭei.  În condiṭiile în care în pomicultura meleagurilor bistriṭene, în ultimii ani, se confruntă totuși cu multe probleme, se înregistrează chiar o involuṭie  atestată și de faptul că peste 50 % din plantaṭiile pomicole o reprezintă livezile aflate în declin, cunoașterea activităṭii și experienṭei  unor personalităṭi de marcă  ale judeṭului și ale ṭării printre care s-a numărat  Dr. ing. Ilie Vonica și celelalte la care ne-am referit  pot constitui surse de inspiraṭie pentru decidenṭii politici și administrativi, pentru  diriguitorii și cei implicaṭi în reînnoirea patrimoniului pomicol și revitalizarea unei tradiṭii cu puternice rezonanṭe pe meleagurile noastre bistriṭene.. Cum primăvara mult așteptată, după un debut ezitant și destul de capricios  începe încet, încet, să-și facă simṭită prezenṭa  ar trebui să constituie un îndemn pentru fiecare dintre noi de a ne aduce contribuṭia la dezvoltarea acestui sector, mai ales că  nu-i nici o treabă complicată și nici din cale afară de costisitoare  Câtorva puieṭi de cireș, de cais, de măr, păr sau de alṭi pomi fructiferi, câtorva butași de zmeur, mure, coacăz negru sau câtorva stoloni de căpșuni le putem găsi loc în curtea sau grădina casei. În zonă s-a institituit încă de mult practica ca până și perdelele de protecṭie a căilor de comunicaṭii rutiere și feroviare să se realizeze din meri, peri, nuci și alṭi pomi fructiferi. Mai mulṭi pomi înseamnă rezultate benefice în plan economic, estetic, educativ, al protecṭiei mediului ambiant, ce ne va spori cu siguranṭă  gradul de confort și civilizaṭie.

Explicaṭii foto:

            Foto.1. You know Spring is coming (Știi că vine primăvara), Liuṭă Nicu

            Foto.2. Cireș în floare

            Foto.3. Wood sculpture (Sculptură în lemn) Krestel, ( e soṭul nepoatei)

            Foto.4. Staṭiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură

            Foto.5. Analiză la Staṭiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură

            Foto.6. Instruire cu foștii salariaṭi ai Inspectoratului Judeṭean pentru Protecṭia Plantelor (inspector șef ing. Togănel Traian)

           Foto.7. Cireș japonez

           Foto.8. Absolvenṭii Școlii Tehnice Horticole, promoṭia 1964/1965 ( clasa  soṭiei, fosta șefă de clasă și a Melaniei Cuc)

           Foto.9. Eleve din aceeași clasă, în anul I

           Foto.10. Măr din soiul Auriu de Bistriṭa

          Foto.12. Echipa de handbal Zorile Bistriṭa constituită din eleve de la Școala Tehnică Horticolă (căpitan Trif Livia, soṭia, arbitru Reiter Erich, din Germania)

          Foto.13. Echipa de handbal Zorile Bistriṭa, căpitan Trif Livia, antrenor profesorul Leon Pașcu

      Foto.14-15. Wood sculpture (Sculptură în lemn) Krestel

          Foto.16.   Cactus în floare ( la Biserica ortodoxă de la Strâmba)

          Foto.17.   Pictură (Liuṭă Nicu)

În ultima lună, DSVSA Bistriţa-Năsăud a efectuat 484 controale, pentru eficientizarea acestora colaborându-se cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud.

În urma controalelo, inspectorii sanitar veterinari au constatat o serie de neconformităţi, fiind aplicate 57 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 80.560 lei, şi 7 avertismente. În plus, au fost confiscate şi retrase de la vânzare 145,2 kg produse alimentare.

Astfel, proprietarii de animale nu au notificat medicului veterinar de liberă practică împuternicit evenimentele survenite în exploataţia pe care o deţin (vânzarea, cumpărarea, moartea, sacrificarea pentru consum propriu, naşterea animalelor, etc) în vederea emiterii documentele specifice şi operării în Baza Naţională de Date (BND). Alte abateri vizau deţinerea de animale neidentificate şi neînregistrate în BND; întocmirea necorespunzătoare, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, a documentelor de mişcare; transportul de animale cu mijloace de transport care nu îndeplinesc condiţiile privind bunăstarea acestora; comercializarea produselor alimentare în unităţi/spaţii care nu sunt înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; depozitarea în condiţii necorespunzătoare a produselor alimentare; manipularea şi/sau etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare sau  depozitarea ouălor în condiţii necorespunzătoare.

“Recomandăm consumatorilor achiziţionarea produselor alimentare (carne şi preparate din carne) numai din locuri sau spaţii autorizate şi supravegheate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care, prin programul de control implementat de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, garantează că acestea provin din abatoare autorizate, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă. Rugăm consumatorii să sesizeze, la numărul de telefon 0263/224974, orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor”, transmite director executiv, dr.  Ioan Bogolin.   

BULETIN DE AVERTIZARE nr. 7 din 12 aprilie 2018

La PIERSIC şi CAIS  – se vor aplica 2 tratamente astfel :

-          tratamentul  I  -  la scuturarea a 10 – 15% din petale pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor,

deformarea frunzelor, făinării, afidelor, insectelor defoliatoare, gărgăriţei mugurilor ( Sciaphobus squalidus ) cu:

1. SIGNUM – 0,05%  sau CAPTAN 80 WDG – 0,15%  sau DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 - 0,2% + BUMPER 250 EC – 0,03% sau SHAVIT 25 EC – 0,05% + FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

-           tratamentul II - la 7 – 8 zile după tratamentul efectuat la scuturarea a 10 – 15% din petale pentru

combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, deformarea frunzelor, făinării, afidelor, insectelor defoliatoare, gărgăriţei mugurilor ( Sciaphobus squalidus ) cu:

1.              BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau NOVOZIR MN 80 - 0,2% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1%.

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

                                               ÎNTOCMIT,

                                               ing. Dina VASILIU

BULETIN DE AVERTIZARE nr. 8 din 16 aprilie 2018

La  CIREŞ şi VIŞIN– se va aplica un tratament la scuturarea a 10 – 15% din petale pentru combaterea moniliozei, antracnozei, ciuruirii frunzelor, insectelor defoliatoare şi minatoare cu:

1.      TOPSIN 70 WDG – 0,07%  sau SIGNUM – 0,05%  sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2%  + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau MAVRIK  2 F -  0,05 % .

Alte Recomandări importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

-este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

 (Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

                                               ÎNTOCMIT,

                                               ing. Dina VASILIU

BULETIN DE AVERTIZARE nr. 11 din 16 aprilie 2018

La PRUN– se vor aplica 2 tratamente astfel :

-          tratamentul  I  -  la scuturarea a 10 – 15% din petale pentru combaterea moniliozei, ciuruirii

frunzelor, rapănului, pătării roşii a frunzelor, hurlupilor, viespilor cu fierastrau (Hoplocampa minuta şi Hoplocampa flava), afidelor, insectelor defoliatoare, gărgăriţei mugurilor ( Sciaphobus squalidus ) cu:

1. TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau SIGNUM – 0,05%  sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M

45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 -0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

- tratamentul II - la 6 – 8 zile după tratamentul efectuat la scuturarea a 10 – 15% din petale pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roşii a frunzelor, afidelor, insectelor defoliatoare, viespei sâmburilor (Eurythoma schreineri ) cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2%  +  ACTARA 25 WG -  0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1%.

În plantaţiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare ( 3 – 5 acarieni pe frunzuliţă sau 5 – 10 acarieni pe inflorescenţă ) se va folosi unul din produsele ENVIDOR 240 SC- 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03%  sau SANMITE 20 WP 0,05% - 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

Alte Recomandări importante :

                Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

-este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate  timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr,adresa)..............................................        

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

ÎNTOCMIT,

ing. Dina VASILIU

În primele trei luni ale anului, inspectorii D.S.V.S.A. Bistriţa-Năsăud au efectuat 1056 controale pentru verificarea modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în abatoare, unităţi de procesare carne, lapte, peşte, unităţi de depozitare a alimentelor de origine animală şi nonanimală, unităţi de morărit şi panificaţie, fabrici de alcool, unităţi de vânzare cu amănuntul, în pieţele agroalimentare şi târgurile de animale vii din judeţ, dar şi în exploataţii profesionale şi nonprofesionale de animale.

Potrivit directorului executive al DSVSA BN, Ioan Bogolin, pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor au fost aplicate 70 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 91.880 lei şi 17 avertismente, fiind confiscate 145,2 kg produse alimentare.

În urma controalelor s-au constatat deficienţe cu privire la ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; comercializarea şi/sau depozitarea produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare sau manipularea produselor alimentare cu încalcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

             Mai mult, inspectorii au identificat cazuri când medicul veterinar de liberă practică împuternicit a întârziat nejustificat, cu peste 15 zile față de termenul prevăzut, înregistrarea mişcărilor şi a evenimentelor intervenite cu privire la animale sau eliberarea de documente sanitare veterinare de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în alte condiţii decât cele prevăzute în normele, instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare. În exploataţiile de animale, au fost depistate situaţii de deţinere de animale neidentificate, de înstrăinare a animalelor fără documentele cerute de legislaţia în vigoare sau neanunţarea medicului veterinar şi a autorităţilor locale a decesului unor animale pe care le deţin. Proprietarul animalelor nu a declarat, în scris, medicului veterinar de liberă practică împuternicit, pentru fiecare animal, cauza dispariţiei din exploataţie vânzare/ cumpărare fără documente sanitar-veterinare, moarte, sacrificare pentru consum propriu, pentru animalele înregistrate în baza naţională de date informatice ca existente în exploataţie, dar care în realitate nu se mai află în exploataţie.

.