Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat,  în 10 iulie, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare. Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, au fost depuse 30.458 cereri unice, pentru o suprafaţă de 190.231,70, înregistrându-se o creştere de 4,19% faţă de suprafaţa preconizată.

Prin comparaţie, în 2019, au fost înregistrate 30.723 cereri unice, pentru o suprafaţă de 188.684,6 hectare. În Campania 2018, la nivelul judeţului au fost înregistrate 31.049 cereri unice, suprafaţa declarată fiind de 188. 854 hectare.

Perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări, s-a desfășurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, fiind depuse un număr de 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

În comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 36 din 29 iulie 2020

Stropiti MARUL - pentru combaterea rapanului, fainarii, bolilor de scoarta, paduchelui lanos, viermelui merelor ( G2, tr.2 ), paduchelui din San-Jose ( G2, tr.1 ), acarieni, afide, insecte defoliatoare si minatoare cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. SHAVIT F 72 WP – 0,2%  +  DECIS 25 WG – 0,003% sau LASER 240 SC – 0.9 L/ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15% ;
2. STROBY DF – 0,01 –0,013% sau CHORUS 75 WG – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,015% sau 

FOLICUR SOLO 250 EW –0,05% + DECIS 25 WG – 0,003%  sau CALYPSO 480 SC– 0,02% sau DECIS 25WG– 0,003%  sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03 % sau  TEPPEKI– 0,014% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

3. CHORUS 75 WG – 0,02%  sau SYSTHANE  FORTE – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,01% sau

TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau + DECIS 25 WG – 0,003%  + NISSORUN 10 WP – 0,03% sau ASCLEPIOS 500 SC – 0,04%;

4. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,05% + DECIS 25 WG – 0,003%  sau KARATE ZEON 50 EW – 0,015%  sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

5. FLINT PLUS 64 WG –0,125% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau SHERPA 100 EC – 3 l /ha sau TEPPEKI– 0,014%   + ENVIDOR 240 SC + 0,04%  sau MILBEKNOCK EC – 0,05%;

6. CHORUS 750WG - 0,02 + DECIS MEGA 50 EW – 0,015%  + ENVIDOR 240 SC + 0,04% ;

7.  MERPAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau WINNER M 80 – 0,2% + SULFOMAT 80 PU - 0,3% sau SHAVIT F72 WP – 0,20%  + TEPPEKI– 0,014% sau DECIS 25 WG – 0,003%  + NISSORUN 10 WP – 0,03%;          

            Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

            Stropiti PARUL si GUTUIUL - pentru combaterea fumaginei, rapanului, moniliozei, septoriozei, patarii brune, puricelui melifer, viermelui perelor ( G2, tr.2), paduchelui din San-Jose ( G2, tr.1 ), acarieni, afide, insecte defoliatoere si minatoare, paduchelui lanos cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1.  SCORE 250 EC – 0,01% sau SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CHORUS 750WG - 0,02 +  DECIS 25 WG – 0,003% sau TEPPEKI– 0,014% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +  KARATE ZEON 50 EW – 0,015% + ENVIDOR 240 SC + 0,04%

3. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau WINNER M 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau DECIS 25 WG – 0,003% +  ENVIDOR 240 SC – 0,04%;          

Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

            În livezile de MĂR şi PĂR unde este pus in evidenţă atac al focului bacterian al rozaceelor ( Erwinia amylovora ) se va utiliza unul din urmatoarele produse:

CHAMP 77 WG – 0,20% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,04% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau KARATE ZEON 50 EW – 0,015%  sau TEPPEKI– 0,014% sau MOVENTO 100 SC – 0.1875% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

-  Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 37 din 29 iulie 2020

Stropiti PRUNUL - pentru combaterea moniliozei, ciuruirii bacteriene, patarii rosii a frunzelor, afide, acarieni, insecte defoliatoare si minatoare, viermelui prunelor ( G2, tr.2 ), paduchelui din San-Jose ( G2, tr.1 ) cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2%  +  DECIS 25 WG 0,003% sau  TEPPEKI– 0,014% + NISSORUN 10 WP - 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% +   MOVENTO 100 SC – 0.1875% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau CORAGEN – 100 ml/ha + NISSORUN 10 WP – 0,03% sau ENVIDOR240 SC – 0,04%;

Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 august 2020.

     Stropiti CIRESUL SI VISINUL– pentru combaterea antracnozei, moniliozei, ciuruirii frunzelor, acarienilor, afidelor, insectelor defoliatoare si minatoare, paduchelui din San-Jose cu :

1. DITHANE M 45 – 0,2% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% + KARATE ZEON 50 EW – 0,015% sau CORAGEN 175 ml/ha + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;
2. SIGNUM – 0,5kg/ha sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + CORAGEN 175 ml/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau SHERPA 100 EC – 3 l /ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

3. NOVOZIR MN 80 – 0,2% +  MOVENTO 100 SC – 0.1875% sau + NISSORUN 10 WP – 0,03% ;
4. ZEAMA BORDELEZA TIP «MIF »– 1% + TEPPEKI– 0,014% sau LASER 240 SC – 0.6 L/ha + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

- Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

             Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

            La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 38 din 29 iulie 2020

Stropiti VITA DE VIE - pentru combaterea manei, fainarii, putregaiului cenusiu, patarii rosii a frunzelor, acarienilor cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25%  + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau

SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha sau KARATE ZEON – 0,015% sau LASER 240 SC – 0.20 L/ha + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2.  SHAVIT F 72 WP – 0,2%  sau CABRIO TOP 1,5 – 2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE  ZEON – 0,015% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.

3. RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau  ALCUPRAL  50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   

4. DITHANE M-45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

- Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 39 din 29 iulie 2020

Stropiti CARTOFUL - impotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar  fungicide dacă nu sunt prezente larve de Colorado.

1. CIDELY TOP – 1 l/ha sau ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau ORTIVA TOP – 1l/ha sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + TEPPEKI– 0,014%  sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN - 50 ml/ha.                     

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + SHERPA 100 EC – 3 l /ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LASER 240 SC – 1 L/ha                  

3.  CURZATE MANOX  – 0,25%  sau ORTIVA TOP – 1l/ha sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + TEPPEKI– 0,014% sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha. 

      Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

     Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

-  Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.      

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 40 din 29 iulie 2020

CULTURILE DE LEGUME  (tomate, ardei, castraveti, vinete, ceapa, varza) - se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

1. CIDELY TOP – 1 l/ha sau ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + TEPPEKI– 0,014%  sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN - 0,125 l/ha sau  LASER 240 SC – 0.05%.                    

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + SHERPA 100 EC – 3 l /ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.                     

3.  CURZATE MANOX  – 0,25%  sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMA BORDELEZA tip MIF– 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1%  + TEPPEKI– 0,014% sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 125 ml/ha 

Tratamentul se va efectua in perioada 29 – 03 iulie 2020.

Alte recomandări:

- Dacă in perioada recomandata intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile in care nu s-a putut lucra.

-  Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

            Insecticidele se vor aplica doar in cazul prezentei daunatorilor in culturi.                   

            La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

     Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

                                               ÎNTOCMIT,

                                               ing. Dina VASILIU

Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud informează că în Monitorul Oficial nr. 792/31.08.2020, a fost publicată Hotărârea de Guvern 717/27.08.2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidro-meterologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”. Cuantumul ajutorului este de 25 lei/familia de albine. Beneficiarii acestei măsuri sunt apicultori, persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii 154/2014, valabil la data depunerii cererii; apicultori – PFA, II şi IF, constituite potrivit OUG 44/2008 cu modificările şi completările aduse de Legea 182/2016 şi apicultori – persoane juridice şi orice formă asociativă, cu sau fără personalitate juridică.

          Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de ANZ  şi să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la DSVSA.

          Apicultorii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stipulate în prezentul act normativ pot depune cererile de înscriere la sediul DAJ B-N sau le pot trimite prin email la adresa dadr.bn@madr.ro până la data de 15 septembrie, transmite directorul executiv Ioan Nuţu Tabără.

  Recoltarea merelor în cunoscuta firmă bistriţeană Pombis este în plină desfăşurare. Livada de la Ciceu Mihăieşti musteşte a multă viaţă. Se munceşte în flux continuu. Vremea ţine cu cei de aici, deşi căldurile excesive ale toamne mai bântuie şi acum. Tractoare cu remorcuţe tractează containerele pline cu merele aurii, sănătoase şi amirosind a viaţă lungă. Culegătorii, cu coşuri şi lădiţe pline cu merele Golden, se întrec în a face o muncă de calitate.

Jos, în hală, se sortează şi se depozitează. Inginerul Aurel Onigaş este mereu în mijlocul oamenilor. Prezent în hală, în livadă, urmăreşte desfăşurarea activităţii, apoi stă de vorbă cu beneficiarii, răspunde la telefon, dirijează livrarea către unităţile de desfacere ori către unitatea de procesare. Aflăm că au fost recoltate peste 400 tone mere şi au fost livrate mai bine de 200 tone.

De la Ciceu Mihăieşti, consumatorii, se pot aproviziona cu mere la alegere, atât pentru consum cât şi pentru industrializare. Preţul este la îndemâna fiecăruia.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 29 septembrie 2020, s-a încheiat perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutoarelor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

         Din judeţul Bistriţa-Năsăud, au depus cereri 15 fermieri din sectorul bovin, 6 din sectorul avicol şi unul din sectorul creşterii de suine.

Cuantumul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19 și plafoanele alocate se regăsesc mai jos:

* ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe);

** ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Sprijinul financiar este acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cursul de schimb valutar de 4.8409 lei/euro.

SERVICIUL RELAȚII CU PUBLICUL ȘI COMUNICARE

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că, la data de 16 octombrie 2020, dă startul plăților în avans în cadrul schemelor de plăți directe și al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Astfel, reamintim fermierilor că, prin Hotărârea de Guvern nr. 819/2020, au fost stabilite cuantumurile la hectar ale plăților directe care se acordă pentru anul de cerere 2020, astfel:

Nivelul plăților în avans va fi de până la 70% în cazul plăților directe, iar plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,8725 lei pentru 1 euro.

În cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale nivelul avansului va fi de până la 85%, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, respectiv 4,7830 lei pentru 1 euro.

Cuantumurile aferente sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltarea rurală în Campania 2020 sunt stabilite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 și se regăsesc accesând următorul link:

http://www.apia.org.ro/files/news_files/Anexa_cuantumuri_pentru_masurile_de_dezvoltare_rurala_PNDR.pdf

SERVICIUL SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

          Ing. Nuţu Tabără, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud,  a anunţat că din cei 320 de solicitanţi pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol, nu mai puţin de 317 au fost eligibili. „În baza HG 716/2020, am avut 317 beneficiari pentru 31.220 familii de albine.  La nivelul judeţului a fost plătită suma de 780.500 lei, fiind acordată suma de 25 lei/familie de albine”, ne-a declarat ing. Tabără.

          Potrivit acestuia, pentru ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinerea producţiei de usturoi, în baza HG 202/2020, a aplicat un singur producător din zona Nimigea. Acesta deţine aproximativ 1 ha de cultură de usturoi. „Este un solicitant eligibil pentru care se va plăti suma de 3000 euro”, ne-a explicat ing. Nuţu Tabără.

          Nu în ultimul rând, au fost făcute plăţile pentru ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinerea produsului tomate în spaţii protejate. La nivelul judeţului, au fost înscrişi 27 de producători. Doar 8 au fost consideraţi eligibili, pentru aceştia plătindu-se suma de 86.276,31 lei, în fapt 10.784 lei/producător.

          În această perioadă, sunt în plină desfăşurare atât campania de recoltare la soia, porumb, struguri etc., dar şi campania de însămânţare, la grâu, secară etc.

          „A fost un an agricol bun, cu producţii mulţumitoare. Pentru viticultură, a fost un an foarte bun”, ne-a declarat directorul Direcţiei Agricole.

BULETIN DE AVERTIZARE NR. 41 din  20 octombrie 2020.

            La MĂR– se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PRUN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

            La CIREŞ şi VIŞIN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PĂR– se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

1.  ZEAMA BORDELEZA TIP ,,MIF''– 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% - 0,03 %;

2.  ALCUPRAL 50 PU - 0,3% +  KARATE ZEON 50 EW – 0,015% ;

4.  CHAMP 77 WG - 0,2% +  MOVENTO 100 SC - 1,875 l/ha;

5.  FUNGURAN OH 50 WP - 0,3 %  +  DECIS 25 WG – 0,003% sau FASTAC 10EC – 0,02% ;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarna cu temperaturi pozitive si lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

            Împotriva rozatoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantatii pomicole si pajisti naturale se vor lua urmatoarele masuri:

1. Aplicarea de momeli toxice cu:

            -     BROMAKOL  25 – 50 g momeli/galeria activă;

            Momelile se împrospatează dupa 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

            Pe suprafetele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tabliţe de avertizare"TEREN TRATAT"

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

                                                           ÎNTOCMIT,   

ing. Dina VASILIU

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 01 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2020 (trim. IV al anului 2020).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
2. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9;
3. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
4. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
5. adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
6. adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei  pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
3. situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
4.  copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
5. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
6. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
7. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

            Pentru combaterea AGENŢILOR PATOGENI ŞI DĂUNĂTORILORîn procesul producerii răsadurilor se vor folosi urmatoarele metode:

            1. Dezinfecţia amestecului de pământ pentru produs răsadul:

            Pentru combaterea ciupercilor din sol se vor folosi unul din produsele: FOLPAN 80 WDG - 0,15% (4-5 l soluție/mp); PREVICUR ENERGY - 0,25% (3 ml solutie/m.p.).Nu este necesar un timp de pauză.

            2. Dezinfectarea seminţelor pentru producerea de răsaduri:

            Se face cu 2 – 3 zile înainte de semănat, după cum urmează:

            - Tomate, ardei, vinete, mazăre: APRON XL 350 ES – 1 ml/kg sămânţă (prin umectare);

            - Castraveţi: PREVICUR ENERGY – 20 ml/kg sămânţă (prin umectare);

            3. Pentru combaterea coropişniţei ( Gryllotalpa gryllotalpa )se vor folosi produsele COROCID SUPER- 20 kg/ha,  administrate pe sol, cu o uşoară încorporare în cazul coropişniţei şi fără încorporare în cazul melcilor, înainte de plantare.

            4. Pentru combaterea melcilor fără cochilie (Agriolimax agreste), melci (Limax spp.) se vor folosi produsele  AGROSAN B–15 kg/ha sau OPTIMOL–5 kg/ha aplicat cu 7 zile inainte de semanat/plantat  administrare pe sol, fără încorporare.

            5. Pentru prevenirea şi combaterea atacului de rozătoareîn spaţiile amenajate pentru producerea răsadurilor se vor pune momeli cu BROMAKOL  25 – 50 g momeli/galeria activă;

            Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

            6. Tocurile de răsadniţe, ramele din lemn, utilajele folosite şi cărărilese vor dezinfecta prin stropire completă (îmbăiere)  cu o soluţie realizată din produse pe bază de cupru (CHAMP 77 WG, FUNGURAN OH 50, BOUILLIE BORDELAISE WDG).

            Între răsărire şi repicare, când plăntuţele sunt în faza de cotiledoane până la 2 frunzuliţe, se tratează cu: PREVICUR ENERGY - 3 l/ha prin picurare sau FOLPAN 80 WDG – 0,15% prin pulverizare fină cu 0,2  - 0,25 l soluţie la 1 m.p. de semănătură. La 7 zile tratamentul se repetă.

            Înainte de transplantatul rasadului în spaţiile protejate, se va face o dezinfectie a solului cu: RAISAN 51 – 700 l/ha sau  BASAMID GRANULE (2) – 500 kg/ha (cu încorporare inainte de plantare).

In cazul aparitiei de vetre de atac ale ciupercilor de sol,  vetrele se vor trata cu BOUILLIE BORDELAISE WDG– 0,75%  sau PREVICUR ENERGY – 0,1% (3,0 l solutie/ m.p.) după ce in pealabil s-au eliminat plantele cazute împreună cu stratul de pământ.

In caz de atac de insecte sau acarieni se aplica după caz unul dintre insecticidele: MOSPILAN 20 SP-0,025% sau LASER 240 SC – 0,05%  sau MOVENTO 100 SC - 0,075% sau unul dintre acaricidele: NISSORUN 10 WP -0,04%  sau

Stropiţi plantaţiile de POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI - în perioada repausului vegetativ pentru combaterea formelor hibernante de paduche din San-Jose, paduche lânos, psilide, afide şi acarieni, insecte minatoare şi defoliatoare. Se va interveni cu unul din urmatoarele pesticide:

1. JUVINAL 10 EC – 0,1%.

2. MOSPILAN 20 SG –0,450 kg/ha+ TOIL – 0,5% (adjuvant pe baza de ulei vegetal) ;

3. AGRII PACK tratamente de iarna in pomicultura (contine un amestec de produse : Estiuoil, Mospilan si

    Kupferol in dozele necesare pentru 10 l, 20 l sau 50 l de apa)

4. OVIPRON TOP 2500ml/100 l apa sau 1500ml/100 l apa in amestec cu insecticid;

            Tratamentul se va aplica la temperaturi peste 5 - 6 grade celsius şi se va încheia pîna la umflarea mugurilor (urechiusa de şoarece la măr şi păr şi începutul desfacerii sepalelor la prun si cires.

            Se va avea în vedere ca la aplicarea tratamentului, pomii să fie uscaţi (să nu fie acoperiţi cu zăpadă sau chiciură), realizându-se o îmbăiere completă a pomilor (inclusiv trunchiul acestora).

       Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

Reputatul specialist în ale pomiculturii, dr. ing. Ioan Vasile Platon, pune la dispoziţia fermierilor, a celor care cultivă pomi fructiferi, o carte deosebit de utilă intitulată „Noţiuni de pomicultură pentru cei interesaţi”. Cu o experienţă de mai bine de 40 de ani în domeniu, cu peste 100 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate, cu participări la simpozioane şi conferinţe în ţări precum: Israel, SUA, Canada, Elveţia, Italia, Turcia, Polonia, Ungaria, Africa de Sus, inginerul Platon vorbeşte în lucrarea publicată recent, cu multă experienţă şi profesionalism, despre pomicultură în general. „Cartea tratează subiecte de actualitate din pomicultura practică, constituind un ghid modest pentru pomicultori, atât pentru cei începători, cât şi pentru alţii cu experienţă în acest domeniu important al agriculturii. De asemenea, lucrarea cuprinde noţiuni şi sfaturi practice privind plantatul pomilor, fertilizarea lor, scheme de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din plantaţii, principii ce trebuie respectate la efectuarea operaţiunilor de tăieri în coroana pomilor, forme de coroană utilizate, soiuri de pomi, descrierea principalelor boli şi dăunători specifici acestor specii”.

          Din cuprinsul cărţii, cei interesaţi pot afla ce soiuri de măr, prun şi cireş au fost create şi omologate în cadrul SC DP Bistriţa, acolo unde inginerul Platon a fost director în perioada 1994-2019, în prezent fiind preşedinte al Societăţii Române a Horticultorilor, Filiala Bistriţa-Năsăud.

          „Am elaborat această lucrare, spune inginerul Platon, cu speranţa că ea va constitui un real ajutor pentru cei ce iubesc şu practică pomicultura în vederea obţinerii unor cantităţi de fructe sănătoase care să satisfacă necesităţile consumatorilor”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 08 - 21 februarie 2021, se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploatația cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul și se depun însoţite de :

• Copie CUI / CIF, după caz;
• Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150- Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ;
  •   Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;
  • Formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole";
  • Formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale".
• Copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului;
• Copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament.  Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației ;
• Graficul de livrare estimat anual;
• Graficul de populare estimat anual;
• Document coordonate bancare;
• Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;
• Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor.

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat:

Pentru pachetul a) porcine

• Copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine;
• Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
• Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);
• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului.

Pentru pachetul b) păsări

• Copia notificarii către DSVSA referitoare la densitatea practicată;
• Copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de crestere utilă. Din suprafata  totala respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stalpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de gaini de reproducție rase grele. Având în vedere că, suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite, include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
• Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie;
• Copia documentului care atesată funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin OMADR nr.30/05.02.2021, publicat în Monitorul Oficial nr.128/128 bis din 8 februarie 2021și toate informațiile sunt detaliate  în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a IV a și în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, ediția a IV a, aprobate prin OMADR nr.29/05.02.2021 și postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro, (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor).

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

          Câţi dintre apicultori ştiu că patronul albinelor şi al apicultorilor este un sfânt, Sfântul Ambrozie ce a vieţuit în secolul IV (340-397), un sfânt cu limbă de miere. Se spune că atunci când era mic, fiind în leagăn, un roi de albine s-a aşezat pe faţa sa, acoperindu-i gura şi lăsând în urmă un strop de miere. Aşadar, albinele sunt vieţuitoare sfinte. Este cunoscut ca fiind doctorul cu limbă de miere, în limba latină ambrozia înseamnă miere, aşa cum şi predicile sale erau dulci ca mierea. Albinele sunt vitale pentru om, pentru viaţă, în general. Dacă ar dispărea albinele nu ar mai fi posibilă nici viaţa, spunea un mare învăţat. Chiar dacă acum, iarna, Apis mellifera hibernează, în ghem, în stup albinele încep să prindă viaţă, iar apicultorii se pregătesc pentru a le întâmpina pregătiţi.

          Împreună cu unul dintre cei mai pricepuţi şi cunoscuţi apicultori din zona Ardealului, un adevărat patron local al albinelor, Ioan Cămărăşan, cel care oferă miere ecologică, i-am vizitat unul dintre pavilioanele aşezat în arealul Slătiniţei. Aici, în spaţiile fostei unităţi de cercetare, apicultorul, cu o dexteritate aidoma unui chirurg care mânuieşte bisturiul, studiază fiecare stup, îl ascultă ca să-şi dea seama cum au iernat vieţuitoarele. În această perioadă este bine să se completeze rezerva de hrană, albinele trebuie să fie stimulate sub formă de turtă proteică (miere, polen, protofil, zahăr pudră), un kilogram pentru fiecare familie. Deja există puiet pe câte două rame, aduc în zilele călduroase polen de la plantaţiile de alun. Ascultându-l pe Cămărăşan cu câtă pasiune vorbeşte despre albine îmi vine în minte versuri ale unor poezii scrise de Zaharia Stancu, din care reproducem: „Am prins în mâni, în zori, o stea care cădea,/ Să nu lovească-n aripi, în aer, o albină / Ce se-ntorcea grăbită, în zbor, cu cofa grea, /Către prisaca ei, de miere şi lumină” (Faptă) ori „Dac-ai veni-n grădină, ţi-aş arăta în zori/ Albine cum se roagă smerite şi se-nchină/ Pe fiecare dintre sălbaticele flori,/ Ca-ntr-o bisericuţă de rouă şi lumină (Grădina în zori).

          Judeţul Bistriţa-Năsăud este unul cu o mare tradiţie în creşterea albinelor. Filiala Judeţeană a Asociaţiei Crescătorilor de Albine, coordonată cu competenţă şi profesionalism de ing. Constantin Rais, se ocupă îndeaproape de problemele cu care se confruntă apicultorii. În judeţ sunt, în prezent, în jur de 1100 crescători de albine, cu peste 34.000 de stupi. Aici, în zona noastră, se produce o miere sănătoasă, curată, un produs natural ce nu are contraindicaţii (excepţie poate diabetul). Vânzarea mierii este însă, mai cu seamă în anii foarte productivi, în continuare, o mare problemă pentru apicultori. Uneori piaţa este invadată de miere contrafăcută. Vorba unui bătrân apicultor din Feleac: „albina face miere adevărată, iar omul o falsifică”. Subvenţia când se dă este insuficientă, dar totuşi ajută la ceva. Din păcate, s-a pierdut o şansă cu programul „Mierea în şcoli”, aşa cum nici mărul nu mai ajunge la copii. Apicultorul cheltuie între 10-12 lei pentru un kg de miere polifloră. Cum îl ajutăm? Preşedintele ACA, domnul Rais, ne spune că sunt organizate cursuri pentru tineri şi nu numai, doritori să cunoască miraculoasa viaţă a albinelor. Să-şi înfiinţeze o exploataţie, să producă miere pentru consum. Dar, din păcate, sprijinul autorităţilor pare nesemnificativ. Binefacerile mierii şi a produselor apicole: propolis, ceară, polen, lăptişor de matcă, veninul de albine, Apilarnilul sunt adevărate medicamente naturale şi eficiente. Apoi, albinele au un rol important pentru pomicultură. În trecut, fermele pomicole aveau şi exploataţii apicole. Polenizarea pomilor duce la dublarea producţiei de fructe, spun studiile efectuate în acest sens. Sunt multe motive pentru care apicultorii şi apicultura în general ar trebui să fie mai mult în atenţia decidenţilor politici, guvernamentali şi locali. Cum să-i îndulcim pe aceştia pentru ca mierea, acest nectar amestecat cu lacrimi de albină să rodească mai mult întru sănătatea oamenilor şi a naturii, şi aşa destul de bolnavă.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 15 februarie, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire laprimirea Cererilor Unice de Platăîn anului 2021, sub sloganul:

“APIAÎN SPRIJINUL FERMIERILOR!

EXPERIENȚĂ, IMPLICARE, PROFESIONALISM

Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

Deoarece siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIAşi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti,în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.roși www.pndr.ro.  

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

În  contextul actual privind epidemia de Coronavirus pe teritoriul României, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 01.03 - 31.08.2021, pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2020, Centrele județene APIA și al Municipiului București, vor proceda la primirea declarațiilor de vizare/a cererilor și a documentelor justificative prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier. Doar în cazuri excepționale, rentierii care nu au posibilitatea de a transmite electronic documentele, se pot prezenta fizic pentru a le depune la Centrele APIA, cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

Vizarea electronică presupune ca funcționarii Agențieisă contacteze telefonic rentierii care au domiciliul în județul corespunzător fiecărui Centru APIA.

Documentele pe care rentierii agricoli trebuie să le prezinte la depunerea declaraţiilor de vizare (copie CI/BI/paşaport/contractele de arendare/deciziile de la comisiile de expertiză medicală grad I sau II, decizia pentru limită de vârstă (dacă e cazul), dovadă cont bancar activ, procura notarială, ş.a.m.d.) vor fi puse la dispoziția APIA de către rentier/ împuternicit/ mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier.

Funcționarul de la nivelul Centrului Județean/al Municipiului București certifică conformitatea datelor din documentele transmise către rentier împuternicit/mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier cu datele din copiile existente la dosarul din Centrul APIA, menționând pe Anexă modalitatea de primire a documentelor/ informațiilor.

Cererile de reanalizare ale dosarelor de rentă viageră agricolă, cererile moștenitorilor, cererile de modificare date vor fi puse la dispoziția Centrelor APIA prin mijloace electronice sau prin poștă/curier, completând formatul tip conform Anexelor la prezentul comunicat, sau printr-o cerere scrisă care va conține informațiile din formatul tip.

În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie2021, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia pentru anul 2020poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii/transmiterii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2021, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

• carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),
• copie a certificatului de deces,
• copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),
• copie C.I./paşaport al moştenitorului,
• împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original),
• extras de cont pe numele moștenitorului.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

Odată cu integrarea ţării în structurile europene (2007), satul românesc se află la un moment de răscruce al evoluţiei sale. Noi standarde complicate, noi reguli, noi instituţii au apărut pentru a-i tulbura existenţa intrând în casele oamenilor din mediul rural pe neştiute. Este însă cert faptul că prin noile măsuri destinate agriculturii, UE oferă şansa satului românesc de a renaşte, de a se moderniza, de a deveni competitiv dar şi de a se redescoperi. De la sursa minimă pentru supravieţuire a familiei ţărăneşti, ferma românească poate şi a devenit o sursă de profit ca atracţie turistică, producător de alimente ecologice sau tradiţionale.Toate acestea s-au produs în mici ferme familiale, majoritatea lor nedispunând de mijloace mecanice pentru exploatarea suprafeţelor de teren agricol, mai mare sau mai mică, pe care le deţin. O formă de organizare în acest sens a fost crearea cooperativelor agricole, privite cu spaimă de către majoritatea fermierilor care au trăit „epoca de aur” a  socialismului multilateral dezvoltat până în dec.89.

Se cunoaşte istoria cooperativizării agriculturii în ţara noastră. Ea începe în anii 50 pe modelul colhozurile sovietice care ne-au cotropit ţara după cel de-al doilea război mondial. La început s-au numit GAC (Gospodăria Agricolă Colectivă) mai târziu schimbându-şi denumirea în CAP (Cooperativa Agricolă de Producţie), care au existat până la începutul anului 1990 când acestea s-au desfiinţat împreună cu IAS care era gestionată de stat.

În comuna Teaca au existat 4 CAP-uri, organizate în satele Teaca, Ocniţa, Pintic şi Archiud care deţineau în proprietate colectivă majoritatea terenurilor agricole luate cu japca de la ţărani, aproximativ 8 mii de hectare terenuri arabile, păşuni şi fâneţe. Odată cu noua împărţire administrativ-teritorială făcută de Partidul Comunist, în anul 1968, s-a trecut la un proces grandios de industrializare a întregii ţări, benefică într-un anumit fel pentru ţară, asigurându-se o mai mare independenţă economică. Această revoluţie industrială s-a realizat însă în centrele de judeţ şi în oraşe, fapt care a dus la centralizarea excesivă a forţei de muncă şi implicit la golirea satelor de forţa de muncă tânără. Ca un exemplu, numai în zona industrială a municipiului Bistriţa erau concentraţi aproape 20 de mii de muncitori. La ţară au rămas doar cei în vârstă,  fapt care a dus la folosirea abuzivă a salariaţilor din unităţile economice şi sociale de la sate (elevi, dascăli, personal din unităţile spitaliceşti, poştă, cooperativă de consum, aproximativ 1500 de oameni) care erau mobilizaţi la munci agricole în cele 4 CAP-uri, spre bucuria membrilor CAP care nu se prea îngrămădeau la muncă pentru mai nimic, însă mulţumiţi pentru roadele culese de către salariaţi (porumb, struguri, fructe etc.) cu care îşi umpleau hambarele lăsând ceva şi pentru CAP.

 După evenimentele din dec.1989, ţărănii şi-au primit pământurile pe care le deţineau  înainte de confiscarea acestora la crearea acelor CAP-uri. Lipsiţi însă de  mijloacele de muncă, maşinile agricole existente la fostele SMA-uri (Staţiuni de maşini agricole) dispărând cu totul ca şi cum n-ar fi existat, marea majoritate de terenuri agricole rămânând de izbelişte, neexploatate, în cele din urmă mari suprafeţe intrând în mâna lungă a noilor moşieri apăruţi ca ciupercile după ploaie după zăpăceala de decembrie 89. În cele din urmă, odată cu aderarea ţării în structurile UE( 2007), lucrurile au început să se liniştească, să intre pe un făgaş cât de cât normal.

Aşa se face că la iniţiativa unui localnic, întreprinzător particular, Bărbos
Tavi, în anul 20l6, în baza prevederilor Legii 366/2014, pune bazele înfiinţării primei cooperative agricole de după dec. 1989 la Teaca. Culmea este faptul că acest domn, venit cu ani în urmă în Teaca tocmai din Măgura Ilvei, unde n-a  existat vreodată CAP, a avut curajul să o facă aici, la Teaca, unde şi-a întemeiat o familie frumoasă, având 2 copii, soţia fiind cadru didactic la Şcoala Gimnazială din Lechinţa, unde deţine şi funcţia de director adjunct. Cooperativa Agricolă din Teaca este formată din fermieri din satele Teaca, Ocniţa şi Pintic, 9 fondatori şi un număr de 51 de membri afiliaţi,valoarea unei acţiuni fiind de 500 de lei.

Baza materială a acestei unităţi agricole cooperatiste este de 365 de ha de păşuni concesionate pe o durată de l0 ani de către Consiliul Local Teaca. Pentru această suprafaţă, cooperativa beneficiază de la APIA de 80 de mii de euro, din care 3o de mii anual plăteşte taxa concesionării Primăriei Teaca. Restul de 50 de mii de euro sunt folosiţi la activităţile de întreţinere a suprafeţei de păşuni deţinute prin concesionare prin acţiuni de curăţire, împrejmuire cu garduri electrificate. De menţionat faptul că s-a primit certificarea ecologică, ceea ce înseamnă că se folosesc doar îngrăşăminte naturale cum ar fi gunoiul de grajd şi urina. Întreţinerea păşunii se realizează cu utilaje specifice, de ultimă generaţie. Din fondurile primite de la APIA, cooperativa a amenajat 2 centre de colectare a laptelui în condiţiile stricte de securitate alimentară prevăzute de lege, unde lunar se preia o cantitate de peste 25 de mii de litri de lapte care este valorificat la un preţ convenabil pentru toţi cei implicaţi.

Activitatea de bază a cooperativei este zootehnia, având un efectiv de 150 de vaci cu lapte şi 1000 de oi, cu tendinţă de creştere în viitor. În ultima perioadă s-a îmbunătăţit situaţia mijloacelor de muncă mecanizate prin cumpărarea unui tractor de ultimă generaţie şi a unei remorci multifuncţionale foarte utilă transportului de furaje şi altor materiale necesare bunei desfăşurări a activităţilor agricole. De menţionat faptul că membrilor care compun cooperativa li se asigură în mod gratuit lucrările agricole mecanizate a suprafeţelor arabile pe care le deţin. În perspectivă, cooperativa are în vedere realizarea tuturor proiectelor pentru perioada 2021-2027 în domeniul agriculturii prevăzute în măsurile Politicii Agricole Comune a UE.

 De amintit este că preşedintele acestei cooperative agricole din Teaca, domnul Bărbos Tavi, este student la zi la USAMV Cluj-Napoca, ca o condiţie de bază pentru perfecţionarea sa profesională, dar şi pentru a asigura un mai mare punctaj în obţinerea de fonduri europene în actualul ciclu 2021 -2027.

Iată deci povestea frumoasă a acestei unităţi agricole cooperatiste născută din puterea curajului acestor oameni care o compun privind senini spre viitor.

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat,  în 10 iulie, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare. Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, au fost depuse 30.458 cereri unice, pentru o suprafaţă de 190.231,70, înregistrându-se o creştere de 4,19% faţă de suprafaţa preconizată.

Prin comparaţie, în 2019, au fost înregistrate 30.723 cereri unice, pentru o suprafaţă de 188.684,6 hectare. În Campania 2018, la nivelul judeţului au fost înregistrate 31.049 cereri unice, suprafaţa declarată fiind de 188. 854 hectare.

Perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări, s-a desfășurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, fiind depuse un număr de 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

În comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

          „De Sfintele Paşti vom avea miei într-un număr suficient spre a satisface solicitările consumatorilor. E o tradiţie ca în fiecare an, de Sărbătorile Pascale, creştinii să aibă pe masă carnea de miel", ne spunea şeful oierilor bistriţeni, Ioan Câmpean. La nivelul judeţului avem miei sănătoşi, bine dezvoltaţi, important este cum o să fie sacrificaţi spre a se ajunge la beneficiari. Aşteptăm decizia autorităţilor sanitar-veterinare. "Mă întreb, se vor putea implementa noile reguli în zilele următoare, până la Paşti?"

          Aflăm că, până-n prezent, a fost livrat la export - în judeţul nostru sunt în jur de 250.000 ovine - un număr important de capete, la un preţ destul de bun, în jur de 15 lei/kg.

          Ioan Birău se ocupă de zootehnie, în special de creşterea oilor de peste 40 de ani. Locuieşte în satul-cătun Câmp, în zona Urmenişului, o aşezare cu terenuri care, spre a da producţii bune, trebuie lucrate inginereşte. Acum are 500 de oi. Îl întreb cum se descurcă cu vânzarea mieilor, cu furajele, cu valorificarea produselor.

          „Am vândut la arabi în jur de 170 de miei, am primit un preţ mulţumitor. Voi da şi la consumatorii locali, şi în ce condiţii şi cum, vom vedea. Ne asigurăm furajele destul de greu, acestea s-au scumpit, dar ce să facem? Trebuie să răzbatem. Aş mai vrea să spun ceva: lâna de oi o predăm fără să primim nimic în schimb. A fost doar o promisiune că se vor înfiinţa centre de colectare şi valorificare. Plătim numai pentru tuns 5 lei de oaie şi o dăm degeaba, gratis. Şi asta dacă avem cui”.