Primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, consideră că programul de reconversie al plantaţiilor vitocole a fost un succes în localitatea pe care o conduce, prin cele 200 de hectare nou înfiinţate.

        „Eu zic că prezentul viticol al Lechinţei arată bine, după cum vedeţi. Suntem într-o plantaţie de 15 hectare, cu mai multe soiuri, făcut prin reconversie, un succes la noi în Lechinţa. Avem aproximativ 200 de hectare de plantaţii de viţă-de-vie nouă, toate datorate programului de reconversie. Suntem la Vermeş, dincolo de plantaţia asta mai are un particular un hectar şi dincolo mai sunt alte 15 hectare a celor de la Batoş, cei care îmbuteliază celebrul vin Liliac. Suntem pe o solă a celor care funcţionează sub denumirea de Cramă Vie Vin Lechinţa, la domnul Adrian Botiş, după cum vedeţi, o vie foarte-foarte bine lucrată, foarte bine îngrijită, chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi a fost afectată de gheaţă”, a declarat acesta.

         Potrivit acestuia, maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut a fost la şase sute şi ceva de hectare cu viţă-de-vie. „Acum avem undeva la 33% faţă de perioada dinainte de 1989 când deţinea IAS-ul vie, pe toată raza comunei. Vreau să vă spun că eu aici am crescut, am copilărit, când eram copil mergeam şi noi la legat la vie, la rupt, la cules. Tehnologia a avansat, exact cum a evoluat şi viaţa noastră. Se lucrează cu alte utilaje, mult mai uşor, se lucrează cu alte substanţe, prepararea vinului se face după alte tehnologii, nu se mai face fermentarea cu drojdiile sălbatice din struguri, care sunt îm mustul pe care îl ştiţi cu toţii. Ei practic scot pulpa din must şi lucrează cu drojdie selecţionată, procesul de fermentare este atent monitorizat, se lucrează cu temperaturi controlate. Vinul se păstrează la temperatură controlată, doar cel învechit şi preparat pentru învechire se pune în bariculii de stejar. Tehnologia a evoluat şi atunci sigur că e o calitate a strugurilor şi a vinului mult, mult mai mare faţă de 1989”, a explicat acesta.

Romeo Florian speră ca şi programul de reconversie în pomicultură să poată fi pus în practică, asta pentru că Lechinţa a avut tradiţie şi în acest domeniu. „Eu sper ca şi reconversia în pomicultură să aibă acelaşi succes la Lechinţa, pentru că a fost o zonă pomicolă tot aşa de renumită ca şi viticolă. Am avut o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, sunt probleme cu care se confruntă fermierii care vor să acceseze acest program, din cauza categoriei de folosinţă a terenurilor. L-am rugat să nu ţină banii doar pentru cei cu categoria de folosinţă livadă, dacă oamenii au fâneţe sau arabil să-i lase să facă plantaţii chiar şi pe fâneţe sau arabil. Ministrul a fost receptiv şi eu cred că va rezolva această problemă, pentru că atunci şi reconversia în pomicultură va avea acelaşi succes ca şi la vie”, ne-a declarat primarul Lechinţei.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, din păcate aproape un sfert din locuitorii comunei sunt plecaţi. „Şi din Lechinţa sunt plecaţi, după o estimare şi un calcul făcut de noi, cam 25% din cetăţeni. Din păcate, este plecată populaţia aptă de muncă, şi vorbim de cei de la vârsta de 25 ani până la 50 de ani. Ei lucrează cu foarte mulţi oameni din comuna Matei. Maghiarii sunt un pic mai stabili decât românii, şi la noi la Ţigău se întâmplă acelaşi lucru, pleacă o lună-două la lucru prin Germania sau Spania la muncile câmpului, după care revin acasă. Românii s-au cam stabilit în ţările din Vest, vin rar acasă, o dată sau de două roi pe an, la sărbători. Eu sper ca încet-încet să înceapă să revină acasă, pentru că e nevoie de ei în România”, a mai spus Romeo Florian.

BULETIN DE AVERTIZARE NR. 43 din  16  octombrie 2017

            La MĂR– se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PRUN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

            La CIREŞ şi VIŞIN– se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

            La PĂR– se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

            Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

1.  ZEAMA BORDELEZA TIP ,,MIF''– 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% - 0,03 %;

2. ALCUPRAL 50 PU - 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02%  sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;

4. CHAMPION 50 WP - 0,3% +  CALYPSO 480 SC – 0,02%  sau  MOVENTO 100 SC - 1,875 l/ha;

5. FUNGURAN OH 50 WP - 0,3 %   +  ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarna cu temperaturi pozitive si lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

            Împotriva rozatoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantatii pomicole si pajisti naturale se vor lua urmatoarele masuri:

1. Aplicarea de momeli toxice cu:

            -     BROMAKOL  25 – 50 g momeli/galeria activă;

            Momelile se împrospatează dupa 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

            Pe suprafetele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tabliţe de avertizare" TEREN OTRĂVIT "

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

                                                           ÎNTOCMIT,   

dr. ing. Georgeta Buciumaş

Producătorii agricoli, inclusiv cei din Bistriţa-Năsăud, susţinuţi prin program guvernamental să cultive tomate în spatii protejate (sere, solarii), în vederea asigurării necesarului de consum intern, îşi vor putea valorifica producţia realizată într-o perioadă de timp mai mare, respectiv începând cu data de 23 octombrie 2017, anunţă ing. Ioan-Nuţu Tabără, director executiv la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

          Potrivit acestuia, Guvernul a modificat HG nr. 39/2017, stabilind perioada de valorificare a producţiei de tomate în spatii protejate obţinută în ciclul 2 de vegetaţie - unde se încadrează şi cei 58 de producători din Bistriţa-Năsăud, înscrişi în programul "Tomate" la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, între 23 octombrie - 20 decembrie 2017. 

          Astfel, perioada de timp a fost prelungită, prin devansarea cu o săptămână a termenului de la care producătorii îşi pot vinde produsele! 

          Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spaţii protejate vine în sprijinul producătorilor, care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat şi, implicit, să poată pregăti din timp serele şi solariile pentru noul sezon de recoltă.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, era necesar beneficiarii să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, şi anume să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată şi să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

De ce Ferma Cavalerilor? E o poveste captivantă spusă la gura sobei în zilele când crivăţul trece nestingherit de Dealul Târgului, lovindu-se năpraznic de pădurea verde-gălbui în vremea sfârşitului de toamnă. Încă nu-i linişte în fermă, cei de acolo, vechii cavaleri, nu mai sunt, cei de astăzi mai au încă bucuria să zăbovească printre merii ce-şi scutură frunzele, lăsaţi, prin culegători, fără bogăţia dăruită omului. 25 de hectare cuprinde această plantaţie de măr administrată şi îngrijită, aidoma unei mame ce-şi mângâie din priviri pruncul, de silvicultorul şi economistul Gheorghe Şanta.

          Absolvent al Facultăţii de Silvicultură, iubitor prin vocaţie a naturii şi a celei de Ştiinţe Economice,  preţuind munca aducătoare de bunăstare, Gheorghe Şanta s-a îndârjit să facă ce alţii îmbrăţişau ca fiind imposibil. Adică cum? Când a intrat să administreze această livadă, o plantaţie bătrână ce-şi trăia, spuneau unii, ultimele cicluri vegetative, el a început cu o voinţă exemplară resuscitarea plantaţiei. A consultat specialişti în arta solului, a întocmit studii, s-au propus soluţii şi imediat a trecut, aşa cum un medic intervine la o urgenţă, la muncă. La cele 8 tipuri de sol din arealul respectiv s-au aplicat tot atâtea tratamente diferenţiate. 1000 tone amendamente, vreo 900 tone gunoi de grajd au fost medicamentele administrate. Au intervenit apoi tăietorii şcoliţi de somităţile pomicole locale – Modoran şi Minoiu, prin lucrări ample de regenerare şi astfel, după trei ani, livada bătrână a renăscut, a întinerit biologic şi a devenit de nerecunoscut.

          Aici, în Dealul Târgăului, soiurile de mere: Ionathan, Golden, Starkinson, Wagner sunt adevărate regine, încântând pe cei care doresc să guste un măr sănătos, fără pesticide ori alte chimicale. Anul 2017 n-a fost însă prea productiv. Îngheţul din aprilie a lovit din plin întreaga livadă, aşa că producţia de mere obţinută n-a fost cea scontată.

          Gheorghe Şanta este specialist, lucrător, administrator şi beneficiar. Consultaţii de strictă specialitate le solicită de la ing. Maria Borgovan, cu mare experienţă în domeniu. Dar, cartea de pomicultură pentru cel interesat este cel mai bun profesor, şi Gheorghe Şanta s-a autoperfecţionat în domeniu. Mai avem destule exemple în judeţ când nespecialişti au făcut minuni în pomicultură. Este suficient să-l amintim pe Adrian Botiş din Lechinţa, un meseriaş din alt domeniu, care a devenit, se poate spune, viticultorul judeţului. Interlocutorul nostru cunoaşte exact ce şi când trebuie să intervină în plantaţie. Cu eforturi financiare consistente şi-a pus la punct alimentarea cu apă, indispensabilă unei livezi. În urmă cu câţiva ani căra apa de la Bistriţa, cale de 8 km, pentru nevoile fermei, fiindcă reţeaua existentă a fost vandalizată, ca multe altele după 1989. A forat cu utilaje performante la mare adâncime, a instalat un rezervor de 15.000 l, a amenajat un lac de acumulare, un alt lac şi bazine de captare a apei de ploaie. Investiţii, bani, muncă, pentru ca apa să ajungă la mărul dătător de sănătate. Şi-a cumpărat un parc de maşini şi utilaje fără de care nu se poate face pomicultură. Mai are în pregătire un proiect de reconversie pe pomicultură. Şi cum pomicultura merge mână în mână cu viticultura, are şi o plantaţie de vie pe 0,40 ha, cu soiuri nobile, obţinând un vin aromat, aşa cum era odinioară în zonă. Via, pentru nevoie personale, s-a născut din dorinţa de a menţine o tradiţie de familie.

Gheorghe Şanta este un interlocutor  pe care-ţi face plăcere să-l asculţi. Îţi vorbeşte ca un profesor despre istoria Bistriţei (este bistriţean de la 4 ani), despre oamenii iluştri pe care i-a cunoscut, despre cultură şi mai ales despre agricultură. În încheierea discuţiei, acesta a dorit să precizeze că statul trebuie să investească mai mult în agricultură, prin cultură, fiindcă, citându-l pe profesorul Gheorghe Siseşti, agricultura este mama tuturor lucrurilor, dacă aceasta înfloreşte, şi toate celelalte domenii înfloresc şi se dezvoltă.

Începând cu data de 16 octombrie 2017, APIA derulează plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2017, acestea reprezentând 70% din  schema de plată. Termenul limită pentru plățile în avans este  30 noiembrie 2017, urmând ca de la 1 decembrie 2017 să înceapă plățile regulare, a anunţat directorul executiv al APIA BN, Emil Scurtu, în cadrul Colegiului Prefectural.

Potrivit acestuia, la Centrul Judeţean APIA Bistrița-Năsăud au fost depuse 31.671 cereri unice, pentru o suprafață de 184.281,97 ha. Până la data de 23 octombrie, a fost aprobată plata avansului pentru 23.409 de fermieri din județ, însă numărul acestora a crescut spre 24.000. Banii  se vor regăsi în conturile fermierilor în următoarele zile, a mai spus Scurtu.

Astfel, din cele 5455 cereri depuse la Centrul Local Bistrița, pentru 4264 cereri a fost aprobată plata avansului. La Centrul Local Beclean, a fost aprobat avansul pentru 5896 cereri din cele 6996 depuse, la Centrul Local Lechința – 2768 cereri pentru care a fost aprobat avansul din 3442, la Centrul Local Năsăud – 5995 din 9321, la Centrul Local Teaca – 2609 din 3285, la Centrul Judeţean – 115 din 291. Plățile aferente campaniei 2017 se vor încheia la data de  30 iunie  2018.

         „De ce nu am făcut mai mult? O parte dintre fermieri sunt în controlul prin teledetecţie şi încă nu am primit imaginile şi rapoartele de control. Am fost informaţi într-o videoconferinţă că în această săptămână vom primi imaginile şi în cel mai scurt timp se va finaliza, şi vor intra şi aceşti fermieri în plată. Aici sunt aproximativ 4000 de fermieri. Pentru cei care au solicitat sprijinul pentru bovine, sprijinul cuplat şi alte forme, perioada de detenţie, de reţinere, este de 6 luni de la data ultimei zile de depunere a cererii, din 16 mai perioada de detenţie este până în 16 noiembrie. Ne-au informat d ela APIA central că se încearcă să se poată bloca această formă de sprjin, pentru bovine, şi să dea plata pentru celelalte forme de sprijin. Şi în această situaţie sunt peste 1500 de fermieri. În condiţiile în care se vor debloca şi aceste forme de sprijin, noi vom întocmi documentele necesare pentru ca şi acestor fermieri să le intre banii în conturi”, a declarat ing. Emil Scurtu.

         Aştfel, în cursul anului 2017, APIA a mai efectuat plăți pentru campaniile anterioare aferente cererii unice de plată, în sumă de 145.865.160,7 lei.

Bistriţa-Năsăud este în topul judeţelor la schimburi intracomunitare şi export de animale, pe toate categoriile de specii, cel puţin aşa arată datele furnizate de  Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, în cadrul Colegiului Prefectural. Directorul executiv, Ioan Bogolin, a prezentat o situaţie a schimburilor intracomunitare privind carnea şi produsele din carne, produsele lactate, dar şi numărul de animale vii examinate clinic de către medicii veterinari în vederea certificării pentru schimburi intracomunitare şi export.

Astfel,  până la această dată, din Bistriţa-Năsăud au plecat spre alte ţări 25 tone de produse din carne, în Italia şi Spania, şi peste 500 de tone de carne, din care 368 tone numai în Olanda.

         În ceea ce priveşte produsele lactate, peste 500 tone au luat calea magazinelor din alte ţări UE, dintre care 259 tone au ajuns în Ungaria. În ceea ce priveşte exporturile, din Bistriţa-Năsăud au fost trimise 110 tone de carne către Hong Kong, Kuweit şi Qatar, la care se adaugă 59 tone de piei brute către Ucraina. În plus, în schimburi intracomunitare, 885 de tone de piei brute de animale din judeţ au plecat spre Italia. Din judeţul nostru au pfost trimise şi 26 tone de hrană pentru animale, având ca destinaţie Germania.

         În schimburi intracomunitare, numai din judeţul nostru, au pornit spre ţări ale Uniunii Europene nu mai puţin de 17.000 capete de bovine, Croaţia şi Italia fiind principala destinaţie. La acestea se adaugă peste 1300 de capete de bovine care au ajuns în Israel. În ceea ce priveşte ovinele, aproape 80.000 capete au fost trimise din fermele judeţului, mai bine de jumătate spre Italia, dar şi în Grecia sau Bulgaria. De asemenea, 27.800 capete ovine au fost exportate în Iordania.

         Din Bistriţa-Năsăud „zboară” spre alte ţări şi păsări, în special găini, datele DSVSA BN indicând aproape 50.000 capete care au fost trimise în Ungaria şi peste 10.000 capete în Polonia.

         Nu în ultimul rând, din adăposturile de câini din Bistriţa şi Năsăud au fost trimişi, spre o viaţă mai bună, 424 de căţei, toţi în Germania.

Un număr de 159 de senatori și deputați, marea majoritate din partea PSD, au depus în Senat un proiect de lege care vizează comasarea unor unități agricole într-o super-structură județeană. Informația a fost confirmată de senatorul PSD de Bistrița-Năsăud, Ioan Deneș, președinte al Comisiei de Administrație Publică Locală.

Reorganizarea nu vizează APIA sau AFIR-ul

Potrivit inițiativei legislative  de  reorganizare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se înființează prin lege o nouă categorie de instituție: Direcțiile Generale pentru Agricultură Județene și a municipiului București, „instituții publice deconcentrate, cu personalitate juridică”, aflate în subordinea ministrului agriculturii. Noii șefi ai structurilor județene, directori generali, vor fi numiți prin ordin al ministrului Agriculturii.

Noile Direcții Judetene din Agricultura vor fi formate, potrivit legii din Senat, fie prin preluarea activitatii unor instituții deconcentrate, fie prin desfiintarea altora, astfel:

Lista unităților din subordinea Ministerului Agriculturii care se desființează și a căror activitate trece la noile Direcții Județene:

• Direcțiile pentru Agricultură Județene și a municipiului București
• Inspectoratele Teritoriale pentru calitatea Semințelor și a Materialului Săditor
• Oficiile de studii pedologice și agrochimice județene

Lista unităților din subordinea Ministerului Agriculturii a căror activitate trece la Direcțiile Generale pentru Agricultură Județene:

• Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.k. Constantinescu”
• Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
• Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor
• Agenția Domeniilor Statului

La ora actuală, Direcția Agricolă Bistrița-Năsăud este condusă de ing. Nuțu Tabără. Conform ultimului raport de activitate pe 2016, toate activităţile desfăşurate de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Bistriţa – Năsăud în anul 2016 au avut la bază aplicarea deciziilor, politicilor şi strategiilor agroalimentare şi de dezvoltare rurală emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi eficientizarea acestora în contextul unei dezvoltări rurale durabile cât şi pentru crearea de disponibilităţi destinate schimburilor economice.

Date generale despre agricultura judeţului

Judeţul   Bistriţa – Năsăud  dispune de o suprafaţă agricolă de 295.270 ha, ceea ce reprezintă 55% din suprafaţa totală a judeţului de 535.520 ha. Suprafaţa  agricolă  aparţine în cea mai mare parte sectorului privat. Terenul arabil se întinde pe o suprafaţă de 102.006 ha cu o pondere mai însemnată în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului), păşunile şi fâneţele naturale  se întind pe o suprafaţă de 184.201 ha, suprafaţa de livezi este de 8.570 ha, iar suprafaţa ocupată cu viţă de vie este de 484 ha.

Structura  principalelor  culturi şi producţiile medii la hectar obţinute în anul 2016   

În anul 2016 structura efectivelor de animale a fost următoarea:

În luna noiembrie a acestui an, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud desfășoară o campanie de informare cu referire la inființarea Punctelor Gastronomice Locale, unități de alimentație publică de tip familial.

Scopul acestei campanii este de a aduce la cunoștința publicului, argumente de a deveni proprietarii unui Punct Gastronomic Local, un concept ce răspunde cerințelor crescânde în țara noastră, care să ofere doritorilor produse și preparate alimentare specifice zonelor geografice ale României.

Campania de informare se realizează prin intermediul unei echipe                                                  din cadrul DSVSA Bistrița-Năsăud.

Cei interesați vor fi  informați asupra cadrului tehnic aplicabil, a normelor și condițiilor  de igienă ce trebuie respectate.

La întîlnirile de informare organizate de către DSVSA Bistrița-Năsăud vor fi înmânate materiale informative ale campaniei (anexate la prezentul comunicat).

Pentru detalii și pentru a fi incluși în baza de date a DSVSA Bistrița-Năsăud, dar și pentru a beneficia de informații suplimentare, inclusiv ședințe de informare, persoanele interesate se pot adresa la Serviciul Catagrafie, Înregistrare, Evaluare, TRACES din cadrul DSVSA Bistrița-Năsăud, Str. Tărpiului, nr. 26, Bistrița, telefon 0263/206027 și  0263/224974, fax: 0263/206029, office-bistHYPERLINK "mailto:office-bistrita-nasaud@ansvsa.ro"rita-nasaud@ansvsa.ro,

***

Ce sunt Punctele Gastronomice Locale ?

• Un concept ce răspunde cerinţelor crescânde în România, de înfiinţare de unităţi de alimentaţie publică de tip familial, care să ofere produse şi preparate alimentare specifice diverselor zone geografie ale României, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât alimentele să fie sigure şi sănătatea consumatorilor să nu aibă de suferit.

Ce vor oferi Punctele Gastronomice Locale ?

• Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor.
• Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale si eventual 2 feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea.
• Meniul va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile, prin metode de preparare, pe cât posibil, tradiţionale.

Alimentele trebuie să fie preparate numai de către proprietar sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.

Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate /înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.

Incurajati de ritmul alert al vietii de zi cu zi, tot mai multi bistriteni apeleaza la instrumente pentru gradinarit proiectate in lumina ultimelor tehnologii. Curtile si gradinile bistritenilor sunt ingrijite cu multa dedicare, in timp ce truda este inlocuita mai degraba cu relaxarea de a lucra in aer liber.

Datorita spiritului intreprinzator si iscusit in gospodarie al bistritenilor, Magazinul Ogorul isi gaseste inspiratia pentru a proiecta unelte din ce in ce mai performante si adaptate nevoilor cotidiene. Magazinul online Ogorul bucura fermierii mici si medii de cultura, dar si fermierii din horticultura, respectiv legumicultori, pomicultori, cultivatori de vita – de – vie, punand la dispozitie un portofoliu cuprinzator de produse.

Din dragoste pentru ogoarele bistritene si locuitorii care perpetueaza pasiunea pentru lucrul pamantului,  Magazinul Ogorul sprijina activitatile agricole printr-o gama impresionanta de produse si servicii. Magazinul online cuprinde patru categorii de produse: casa si gradina; produse agro – farm; utilaje si accesorii agricole; masini, unelte, accesorii, fiecare categorie fiind structurata in alte mici categorii, in functie de trebuintele fiecarui gospodar. In cei patru ani de la infiintare, Magazinul Ogorul a mentinut stacheta ustensilelor premium, furnizand calitate si tehnologie de top in fiecare colet livrat pe teritoriul Romaniei.

Cea mai apreciata categorie de produse este, de departe, cea de motosape si motocultoare. Magazinul Ogorul pune la dispozisia bistritenilor 115 modele de motosape si motocultoare ale producatorilor de top ENERGO, Gardenia, Greenfield, Hecht, Honda, O-Mac, ProGarden, Pubert si RURIS. Cunoscand cat de greu trudesc gospodarii pentru a agonisi bani pentru cele trebuincioase, Magazinul Ogorul pune la dispozitia bistritenilor intrumente pentru gradinarit la preturi extrem de competitive, care variaza intre 500 – 10.000 Lei si, pe langa preturile scazute simtitor, ofera si reduceri de pana la 20%.

In functie de combustibilul de care dispun bistritenii, de la caz la caz, motosapele si motocultoarele expuse in magazinul online pot functiona cu: benzina, benzina fara plumb, Diesel, electric, motorina. In ceea ce priveste puterea motorului la o motosapa, aceasta variaza intre 2.1 CP – 10 C.P., in functie de nevoia si intrebuintarea  motosapei, iar capacitatea cilindrica poate varia intre 25 – 440.

Latimea de lucru variaza, de altfel, de la model la model. Recomandarile magazinului ar fi, spre exemplu, motocultorul  Pro Series 1350-S, 13cp cu latimea de lucru intre 75 – 150 cm, care va ofera posibilitatea sa lucrati la adancimi de pana la 30 cm si va scuteste de munci istovitoare, sau motocoasa Progarden HS 500 daca sunteti in cautarea unui sprijin pentru activitatile de gradinarit. Orice va doriti veti gasi cu siguranta in categoria de motosape si motocultoare.

Specificatiile fiecarei unelte variaza, asa cum am mai spus, in functie de scopul utilizarii, astfel ca pretentiile in ceea ce priveste performanta acesteia trebuie sa fie sustinute pentru a putea face o investitie pe termen lung. Magazinul Ogorul dedica bistritenilor gospodari si dedicati muncii lor o gama variata de unelte care le vin in ajutor si le daruieste timp pentru ceea ce conteaza. De asemenea, Magazinul Ogorul promoveaza grija pentru ogor si pasiunea pentru gradinarit, fapt pentru care propune preturi competitive, accesibile tututor bugetelor, oferind experienta unor unelte de calitate, trainice, care incorporeaza tehnologii de top.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 16.11.2017 demarează autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2017, sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Vezi plafoanele și cuantumurilw!

Precizăm că plata sprijinului cuplat în sectorul se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Funcţionarii de la Centrul Local APIA Bistriţa şi de la Năsăud s-au alăturat acţiunii spontane de protest de la nivel naţional, întrerupând astăzi activitatea. Principala nemulţumire ţine de nivelul salarial începând cu 1 ianuarie 2018, care va fi influenţat atât de obligativitatea plăţii contribuţiilor de către angajat, cât şi de Legea salarizării unitare, în urma scăderii unor sporuri.

         Potrivit liderilor sindicali de la nivel naţional, veniturile angajaţilor APIA  din centrele judeţene vor scădea, din 2018, cu sume cuprinse între 700 şi 2800 lei, însă nu acelaşi lucru se va întâmpla la nivelul Aparatului central al APIA. Principala revendicare a funcţionarilor este ca aceştia să fie trecuţi pe aceeaşi grilă de salarizare ca şi angajaţii de la nivel central, pentru a nu exista discriminări la nivelul aceleiaşi instituţii. „La nivel teritorial primeşti cererea, o verifici, o autorizezi. Toată lumea cunoaşte şi ştie tot fluxul în cadrul APIA judeţeană sau la centre locale. De aceea credem că trebui să fim plătiţi ca şi la nivel central”, ne-a declarat un funcţionar APIA.

         De altfel, şi la nivelul altor instituţii s-a reuşit uniformizarea grilelor de salarizare pentru angajaţii din judeţe şi cei de la Bucureşti, precum la Finanţe, APM etc.

         Altfel, de astăzi ar trebui să demareze autorizarea la plată a fermierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2017, sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Din luna decembrie, cei 52 de producătorii agricoli din Bistriţa-Năsăud, susţinuţi prin program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), în vederea asigurării necesarului de consum intern, vor intra la plată. Alţi şase producători înscrişi în programul „tomate”, care nu au depus încă documentele, au ca termen final data de 20 decembrie, anunţă ing. Ioan-Nuţu Tabără, director executiv la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

         Guvernul a modificat HG nr. 39/2017, stabilind perioada de valorificare a producţiei de tomate în spatii protejate obţinută în ciclul 2 de vegetaţie - unde se încadrează şi cei 58 de producători din Bistriţa-Năsăud, înscrişi în programul "Tomate" la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud -  între 23 octombrie - 20 decembrie 2017.          

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, era necesar beneficiarii să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, şi anume să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată şi să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Dr. Ioan Bogolin, directorul executiv al Direcţiai Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, a declarat, în cadrul Colegiului Prefectural, că în ultima perioadă numărul de porci diagnisticaţi cu Trichinella spiralis s-a redus semnificativ. Acesta a făcut un apel la cei care sacrifică porci în gospodărie să solicite examenul trichineloscopic.

         «Noi avem un program, îl vom afişa şi la sediu, şi pe site-ul DSVSA, şi îl vom trimite şi prin presă, inclusiv locaţiile unde se poate efectua examenul trichineloscopic.  Va fi permanenţă, inclusiv sâmbăta, duminica şi în sărbătorile legale », a precizat şeful DSVSA BN.

         Potrivit acestuia, în evidenţele instituţiei figurează un număr de 40.000 de porci crescuţi în gospodăriile de pe raza judeţului, însă nu pot fi estimaţi cei care vor fi sacrificaţi în preajma Crăciunului.  « La examenul trichineloscopic, anual, ajung în jur de 10.000 de capete din gospodăriile populaţiei, pentru că cei care se taie în comerţul organizat sunt monitorizaţi distinct şi acolo se face la nivel de abator. Până la această dată, în anul 2017, nu avem caz de trichineloză diagnosticat », a declarat dr. Ioan Bogolin.

         Altfel, în perioada premergătoare sărbătorilor, vor fi controale în  pieţele agroalimentare din judeţ, în târguri şi în toate unităţile care procesează, comercializează şi valorifică produse de origine animală şi nu numai.

Toţi deţinătorii de familii de albine din Bistriţa-Năsăud au obligaţia de a-şi identifica stupii, potrivit Ordinului 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupilor şi stupinelor.  

Potrivit Oficiului Judeţean de Zootehnie Bistriţa-Năsăud, documente necesare sunt o cerere de alocare a codului de identificare a stupinei, copie act identitate BI/CI, copie certificat de înregistrare fiscal, după caz, şi copie adeverinţă care atestă proprietatea şi numărul de familii de albine înscrise în Registrul Agricol.

Documentele pot fi prezentate personal la sediul OJZ Bistriţa, din str.Tărpiului nr.21A (în curte la APIA), sau pot fi trimise prin e-mail-ul la oarz.bistrita@anarz.eu, menţionează ing. Cornel Hetrea, în comunicatul remis redacţiei. 

Productia mare de lapte calitativ este unul dintre factorii cruciali care garanteaza succesul unei ferme. Cu toate acestea, din ce in ce mai multi fermieri se confrunta cu probleme la acest capitol si isi doresc sa descopere metode noi prin care pot stimula acest proces. Daca si tu detii o ferma si te afli in aceasta situatie, citeste in cele ce urmeaza care sunt cele mai eficiente modalitati prin care poti creste productia laptelui.

Iata cum poti influenta cresterea productiei de lapte intr-o ferma de vite:

• Confortul animalelor

Daca iti doresti sa te bucuri de o productie mai mare de lapte calitativ, trebuie sa ai in vedere, inainte de orice, confortul vacilor. Acest factor este extrem de important, intrucat aparitia stresului in randul acestora va conduce la scaderea productiei de lapte. In acest sens, este recomandat sa le oferi animalelor toate conditiile de intretinere, sa te asiguri ca nu se confrunta cu caldura excesiva sau cu boli si ca elimini in mod frecvent gunoiul de grajd si insectele. De asemenea, potrivit unor cercetari realizate recent, pentru a spori confortul bovinelor si, implicit, pentru a stimuli productia de lapte, acestea ar trebui sa asculte muzica clasica. Astfel, plecand de la sfatul specialistilor, poti achizitiona din magazinul online Soundcreation boxe profesionale, pe care sa le amplasezi in grajd sau in apropierea acestuia, astfel incat toate vitele sa se poata relaxa si sa se poata bucura de confort prin intermediul muzicii. In mod cert, daca vei tine cont de aceste aspecte, vei reusi sa sporesti productia de lapte.

• Hranirea corecta

Alimentatia bovinelor de lapte este esentiala pentru asigurarea unei productii constant si calitative pe perioada intregului an. Pentru a realize acest lucru, este necesar sa le asiguri vacilor din ferma ta o hranire corecta, in baza unor ratii raportate la dezvoltarea corporala, starea de intretinere si varsta fiecarui animal in parte. Mai mult decat atat, daca vei avea grija ca alimentatia bovinelor sa se realizeze fara intreruperi si cu nutrienti de buna calitate, vei preveni aparitia subnutritiei si suprafurajarii, doua fenomene cu impact negative asupra productiei de lapte. Asadar, asigura-te ca hranesti intr-un mod corespunzator fiecare vita in parte si, fara indoiala, vei fi cu un pas mai aproape de a-ti atinge obiectivul.

• Mulgerea eficienta

Procesul de mulgere este un alt aspect care influenteaza in mod direct productia de lapte atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ. In ceea ce priveste mulsul, acesta trebuie sa fie complet, efectuat intr-un timp cat mai scurt, la ore fixe si la interval egale de timp. Desi pare o cerinta imposibil de respectat, mai ales in cazul in care efectivul vacilor din ferma este unul coplesitor, exista o metoda care te poate ajuta sa bifezi si acest aspect si, bineinteles, sa sporesti productia laptelui. Mai precis, poti apela la unul sau mai multe aparate de muls vaci, in posesia carora poti intra accesand site-ul http://www.inoxcenter.ro/product-category/aparate-de-muls/aparate-de-muls-vaci/, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente si tehnologii pentru zootehnie. Cu certitudine, daca vei avea in vedere imbunatatirea procesului de mulgere, vei reusi sa cresti si productia de lapte.

• Starea de sanatate

Nu in ultimul rand, pentru a realize ceea ce ti-aipropus,este foarte important sa te asiguri ca toate bovinele pe care le cresti sunt ferite de boli si au o stare de sanatate corespunzatoare. Acesta este un alt aspect esential, intrucat majoritatea afectiunilor influenteaza in mod negative sau inhiba in totalitate productia de lapte. Acest lucru se intampla pentru ca atunci cand animalele se imbolnavesc, ele reduc consumul de apa si de furaje, ceea ce duce la slabirea organismului si, in acelasi timp, la scaderea productiei laptelui. Drept urmare, tine cont si de acest factor si, in mod garantat, te vei bucura de rezultatele la care aspiri.

Iata, asadar, care sunt cele mai bune si eficiente modalitati prin care poti creste productia de lapte intr-o ferma de bovine.

În apropierea sărbătorilor de iarnă când, în mod tradiţional, creşte consumul de produse alimentare, inspectorii D.S.V.S.A. Bistrita Năsăud efectuează controale pentru verificarea modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor în pieţe, târguti, abatoare, unităţi de procesare precum şi în unităţi de vânzare cu amănuntul.

Potrivit directorului Ioan Bogolin, controalele se efectuează, în perioada 4 decembrie – 7 ianuarie 2018, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi. Numai săptămâna trecută, au fost făcute 72 controale şi s-au aplicat 8 amenzi în valoare de 8.800 lei.

„D.S.V.S.A. recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar. Aceasta înseamnă că produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

Cumpăraţi carne de porc, produse sau preparate obţinute din aceasta, numai din locuri sau spaţii autorizate şi supravegheate sanitar veterinar, care, prin programul de control implementat de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, garantează că acestea provin din abatoare autorizate, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă”, transmite directorul executiv Ioan Bogolin. 

Ing. Ioan Nuţu Tabără, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, consideră că anul 2017 a fost unul bun pentru agricultură, cu puţine excepţii, şi din punct de vedere meteorologic, asta prin prisma producţiilor bune şi foarte bune obţinute de fermierii din Bistriţa-Năsăud.

         „Rezultatele fermierilor sunt cele mai importante, nu neapărat activitatea pe care departamentele din Direcţia Agricolă o desfăşoară de-a lungul anului. A fost un an bun şi din punct de vedere meteorologic, exceptând acele episoade de grindină şi vijelii şi îngheţuri târzii de primăvară care ne-au afectat câteva culturi. S-au înregistrat producţii bune în sectorul vegetal şi sigur că meritul este al fermierilor, al producătorilor agricoli din judeţul Bistriţa-Năsăud care prin munca, strădania şi vrednicia lor, dar şi prin faptul că au absorbit fondurile europene la timp şi subvenţiile, care au cântărit foarte mult, ca să-şi poată desfăşura anul agricol în condiţii foarte bune, plus tehnologiile foarte performante pe care le-au aplicat (...)Vreu să-i felicit pe toţi fermierii din judeţ pentru bunele rezultate obţinute ”, a declarat ing. Ioan Nuţu Tabără.

         Potrivit Situaţiei Statistice a Terenurilor, din cele 535.849 hectare care reprezintă suprafaţa totală a judeţului, 302.891 hectare este acoperită de terenuri agricole, şi anume arabil, păşuni şi fâneţe (peste 200.000 hectare), vii (522 hectare) şi livezi (8369 hectare). În urma analizelor făcute, în acest an au rămas nelucrate 1685 hectare, majoritatea din gospodării individuale.

         În ceea ce priveşte producţiile medii la hectare obţinute în 2017, creşteri au fost la grâu (4086 kg/ha, plus 27%), la triticale (4333 kg/ha, plus 32%), orz (4063 kg/ha, plus 42%), porumb boabe (5274 kg/ha, plus 52%) şi struguri (9934 kg/ha, plus 218%). În schimb, producţii mai mici au fost la ovăzul de primăvară, la sfecla de zahăr, la cartofi (-25%), legume în câmp şi spaţii protejate (-15%) şi în livezi.„Producţiile în domeniul pomicol sunt pe minus, raportate la anul trecut. Au fost probleme din cauza faptului că au fost acele îngheţuri târzii de primăvară şi pe urmă celelalte două-trei episoade de grindină şi furtuni”, a explicat şeful Agriculturii bistriţene. De altfel, producţia de mere a înregistrat un minus de 28%, la pere – 45%, pruni – 37%, la nuci de 18%, cea mai mare scădere fiind în producţia de cireşe şi vişine, de aproape 85%.

         Structura efectivelor de animale, la data de 30 noiembrie 2017, înregistrează creşteri la bovine (72.173 capete), la ovine (402.167 capete), dar şi la animalele de blană (1150 capete). Statisticile judeţene indică peste 57.000 capete suine, peste 27.000 capete caprine, peste 320.000 de păsări, 10.000 de ecvine, 8.000 iepuri şi circa 30.000 familii de albine.

         La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, 424 producători agricoli practică agricultură ecologică pe o suprafaţă de 5662, 25 hectare. Potrivit directorului executiv Ioan Nuţu Tabără, de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, faţă de anul trecut numărul operatorilor a scăzut cu aproape 200, însă suprafaţa este mai mare cu peste 1500 hectare, asta pentru că producătorii cu suprafeţe mai mici s-au retras din program.

         „Cei cu suprafeţe mai mici s-au retras din program din varii motive, în primul rând pecuniar, pentru că organismele de inspecţie şi certificare în agricultură ecologică au practicat preţuri piperate la întocmirea documentaţiilor şi atunci cei cu suprafeţe mai mici au renunţat, însă s-au cumulate suprafeţele de la marii producători, drept pentru care suprafaţa este în creştere, ceea ce e un lucru bun”, a declarat Nuţu Tabără.

         Şeful DAJ B-N a menţionat că operatorii din agricultura ecologică au contracte cu diverse firme, în special pentru furnizarea laptelui. În judeţul nostru, de exemplu, Carmolact şi Romfulda achiziţionează lapte ecologic, cu un preţ ceva mai bun.

         Altfel, la nivelul judeţului există patru grupuri de producători pe lapte şi produse lactate, în localităţile Corvineşti, Lunca, Şieuţ şi Leşu, iar alte două structuri asociative din sectorul legume-fructe sunt aproape de etapa finală de constituire, la Cireşoaia şi Nimigea.

Până la această dată, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, în urma efectuării examenului trichineloscopic, au fost confirmate cinci cazuri de trichineloză la porcii sacrificaţi în gospodăriile populaţiei, a anunţat directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Ioan Bogolin. Potrivit acestuia, cazurile au fost depistate la Arcalia, Dumitriţa, Sângeorz Băi şi Valea Borcutului.

         Ioan Bogolin a menţionat că trei din cei cinci proprietari ai căror porci au fost depistaţi cu trichineloză au fost deja despăgubiţi. Animalul sacrificat este evaluat la preţul pieţei, iar plata este făcută prin DSVSA B-N.

         Altfel, în ultimele două săptămâni, la nivelul judeţului, inspectorii sanitar-veterinari şi jandarmii au efectuat peste 120 de controale, pentru neconformităţile găsite fiind aplicate 12 amenzi, în valoare de 12.600 lei.

În luna decembrie, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost transmise documentaţiile pentru avizare şi eventual atestare a unui număr de 25 de produse tradiţionale, a anunţat ing. Ioan Nuţu Tabără, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, este vorba despre dulceţuri şi siropuri de fructe de pădure, cireşe, mentă etc., un spaţiu de producţie fiind la Bistriţa Bârgăului. Atestarea ca produse tradiţionale ar însemna un pas important în valorificarea resurselor zonei, inclusiv ca preţ de vânzare, demersul fiind făcut de AFI PROFAMILIA.

         La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud avem două produse tradiţionale înscrise în Registrul naţional al produselor tradiţionale, respectiv Povila de Bârgău şi Pita cu crumpiri, TOT ALE ale Asociaţiei AFI PROFAMILIA.

De asemenea, sunt 10 reţete consacrate înscrise, de asemenea, în Registrul naţional al reţetelor consacrate, produse lactate de la cele două firme, Romfulda şi Carmolact.

În schimb, nu există produse locale care ar putea face obiectul încadrării în una din schemele de calitate europene, conform Regulamentului Comisiei Europene 1151/2012, respectiv Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi Specialitate Tradiţională Garantată (STG).