Timp de două zile, filiala judeţeană a Forumului Montan din România, prezidată de omul de afaceri Emil Iugan, a organizat un eveniment dedicat promovării de exemple de bune practici din zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi dezbateri asupra legislaţiei şi problemelor cu care se confruntă cei din satele de munte.

         Secretarul de stat Sorin Roşu-Mareş de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prefectul Ovidiu Frenţ, consilierul ministrului Agriculturii - Tiberiu Ştef,  dr. H.C. Radu Rey - director CEmont, directorul Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai Forumului Montan - Sucursala Vatra Dornei, primarii din zona de munte a judeţului, specialişti ai Grupurilor de Acţiune Locală, dar şi fermieri au răspuns invitaţiei preşedintelui FRM-Sucursala Bistriţa-Năsăud, Emil Iugan.

         „Muntele - El este inima Țării; că orice inimă se bucură, cântă, se întristează și plânge, speră și suportă dezamăgirile. Ne apără, ne înveselește ne dă speranțe și, mai ales, ne hrănește." Legea muntelui a fost dezbătută în cadrul întâlnirii de la Sângeorz- Băi, organizată de filiala Bistrița- Năsăud a Forumului Montan din România în prezența primarilor din localitățile din zona de munte a județul Bistrița-Năsăud și numeroși fermieri din toată țara. Investiții masive, programe dedicate, sprijinirea cooperativelor, facilități pentru tineri și pentru specialiștii care se stabilesc și profesează în zona montană sunt doar câteva din prevederile acestei legi și a programelor subsecvente. Putem spune că se fac toate demersurile necesare pentru ca această lege să se pună în aplicare în cel mai scurt timp posibil și ca resursele și potențialul productiv al muntelui să fie valorificate într-un mod echilibrat”, a declarat secretarul de stat Sorin Roşu-Mareş.

De altfel, în prima zi, a fost vizitat şi Centrul de colectare şi prelucrare a laptelui aparţinând Cooperativei din Sângeorz-Băi, în patru produse de bază -  caș, cașcaval, telemea, smântână, dozator pentru lapte proaspăt. În context, au fost promovate şi magazinele de desfacere a acestor produse (investiție realizată din veniturile proprii ale Cooperativei), dar şi imagini de la Stâna Putredu-Moară, proprietatea Cooperativei, situată la peste 1600 m altitudine. De asemenea, în acest cadru s-a făcut referire la un alt proiect de suucces,  ”Stâna Cătineanu-Ardan”, pentru colectarea și prelucrarea laptelui de oaie, cu depozit de maturare a cașului și depozitarea produselor obținute.

        Invitaţii au ajuns şi la Centrul de colectare a lânii din Sângeorz-Băi, unde au fost prezentate modurile de colectare, sortare și balotare a lânii de oaie, în 3 tipuri de prese hidraulice specifice, dar au avut loc discuții cu unul dintre cei mai mari cumpărători de lână țurcană din Turcia.

         ***

Ulterior, în cadrul dezbaterilor, au fost  prezentate utilajele specifice pentru colectarea și balotarea lânii, cele de de spălat lână, dar şi  tendințele pieței de valorificare a lânii de oaie, alături de reprezentanţii unor firme fiind şi prof  univ. Iacob Florea de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. De asemenea, fabrica NETEX Bistrița  a dat explicaţii pe tema fabricătii saltelelor de lână pentru izolații în construcții.

Cele mai importante dezbateri au fost cele pe Legea Muntelui și a celorlalte propuneri legislative aflate în diferite faze ale la nivel parlamentar, participanţii subliniind necesitatea finanțării acestor obiective.

Un moment aparte l-a constituit sceneta ”Ieșitul la Munte”,  având ca actori pe membrii Cooperativei Poiana Ilvei.

                    ***

Vineri, după vizitarea Centrul Cultural ”Dimitrie Gusti”, de la Şanţ, acolo unde şi Emil Iugan şi-a pus amprenta, s-a  ners la Lunca Ilvei, pentru a descoperi un sistem de dezvoltare pe baza resurselor locale  -pădure și iarbă- într-o localitate de munte.

Fabrica de lapte Eliezer, Pepiniera silvică Silhoasa, Fabrica de prelucrarea lemnului Silvania Internaţional (certificarea saltelelor de lână ca material izolator în construcții) sunt doar câteva dintre punctele de reper de pe agenda de lucru.

De asemenea, de pe Valea Ilvei, au fost pus în valoare şi alte resurse locale colaterale -  apă, piatră, fructe de pădure, plante medicinale.

Reprezentanţii Băncii Mondială și oficiali de la Ministerul Agriculturii  au avut programată şi o vizită în Poiana Cătunenilor unde, prin tradiție, locuitorii satului trăiesc peste 100 de ani.

În loc de concluzie... Salvarea şi dezvoltarea satului de munte devine pentru Emil Iugan un scop în viaţă, căruia îi dedică tot timpul, consumându-i energia, antrenându-l într-o campanie şi o luptă fără răgaz: mai întâi lansează conceptul de „Dezvoltare durabilă integrată a satului de munte, utilizând resursele proprii: iarba şi pădurea”, concept a cărui fiabilitate o demonstrează practic prin activităţile de succes de la Lunca Ilvei – Şanţ. Apoi au venit numeroase comunicări ştiinţifice, susţinerea unor reviste de specialitate. Întâlnirea din acest sfârşit de săptămână este doar o altă mărturie a preocupărilor lui Emil Iugan, omul Muntelui.