În satul Ţigău, comuna Lechinţa, trăiesc oameni cu idei care de care mai interesante, cu foloase practice şi aducătoare de venituri. Ţigăuanii sunt oameni deosebit de harnici, gospodari din tată-n fiu, nu se laudă cu ideile lor ci le pun în practică, fiind mânaţi mereu de o curiozitate înnăscută. Sunt pionieri în varii domenii.

          În urmă cu ceva vreme, exista la Ţigău o fermă de struţi. Veneau s-o viziteze copii şi bătrâni din sat şi de mai departe, să vadă cea mai mare pasăre care trăieşte pe pământ, să admire găinile uriaşe, mai înalte de doi metri. Apoi, Radu Petraş şi-a făcut o crescătorie de prepeliţe, pentru ouăle considerate a fi o delicatesă. Acum, acesta face cuşti pentru animale mici care iau drumul exportului. Balint Levente s-a îndrăgostit de albine, iar Laura Mate, pe lângă legume (gospodinele de aici pot fi văzute şi în piaţa Bistriţei cu produse ecologice, proaspete), cultivă trandafiri. Dar cea mai nouă idee îi aparţine lui Veres Szekely David. Un bărbat tânăr şi cuminte, foarte prietenos şi doritor de a spune şi altora din ceea ce face. A lucrat în Germania mai mulţi ani. Acolo n-a stat degeaba. Se ştie că sunt bine apreciaţi peste hotare. A muncit la o fermă de sparanghel. A furat din priviri meseria. Se îngrijea, alături de alţii, de această cultură, sparanghelul fiind o plantă foarte puţin cunoscută prin părţile noastre. După ce a revenit la Ţigău, ce şi-a zis David? De ce n-aş cultiva şi eu, acasă, în propria grădină, pe un pământ bun şi foarte productiv. Astfel că, în urmă cu trei ani a plantat primii bulbi de sparanghel şi acum a obţinut întâia recoltă. „După trei ani, am reuşit ca în propria grădină, deocamdată pe trei ari, să am o frumoasă cultură de sparanghel. Unii mă întreabă ce-s rădăcinile astea? Îs bune de mâncat? Şi le povestesc celor ce vor să mă asculte. Această plantă-legumă face parte din familia liliacae, din care mai fac parte ceapa, usturoiul, prazul. I se mai spune şi „hrana regilor”, fiindcă un rege francez (Ludovic al XIV-lea – Regele Soare 1638-1715) a poruncit să se construiască solarii pentru a avea în tot timpul anului sparanghel. Specialiştii spun că această plantă deosebită conţine substanţe miraculoase în compoziţiei ei, având proprietăţi antiîmbătrânire, protejează împotriva cancerului, previne osteoporoza, reduce riscul bolilor de inimă, este considerată un real afrodisiac, este leguma numărul unu în procesul de detoxifiere, pe scurt, este un leac în vreo 60 de boli.

          În grădină, David munceşte împreună cu soţia, Timea, aceasta fiind familiarizată cu problemele agricole deoarece lucrează la Biroul Agricol al Primăriei din Lechinţa, iar în timpul liber poate fi văzută în grădina casei din Ţigău.  Domnul David, prin cultura sparanghelului, comercializat şi în piaţa Bistriţei, este considerat „doctorul naturist”, foarte mult căutat de cei care cunosc beneficiile acestei plante.

Se spune că, dacă o dată ai consumat sparanghel devii dependent, în înţelesul bun al cuvântului, datorită gustului şi calităţii acestuia.