La cultura de CIREȘ, VIȘIN, CAIS, PIERSIC - pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare:

          Monilioza fructelor (Monilinia laxa) – putregaiul  brun sau mumifierea fructelor – este o ciupercă ce  atacă aproape toate speciile pomicole  sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic, nectarin,  prun) și seminţoase (măr, păr, gutui).  Atacul de monilioză se manifestă în primăverile  reci și ploioase, favorizat de umiditatea crescută,  temperaturile scăzute și de leziunile produse de  grindină, boli sau dăunători și poate cauza  pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui  număr mare de ramuri cu frunze și flori (arsura  moniliană). În timpul verii, când fructele au ajuns aproape  de maturitate, apar pe suprafaţa lor pete brune  care se întind și cuprind pulpa în profunzime. În  scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate,  deseori căzând din pom. Dacă temperatura este  ridicată și atmosfera umedă, pe suprafaţa  fructului, în dreptul zonei putrezite, apar  fructificaţiile ciupercii, dispuse în cercuri  concentrice.

• Ciuruirea frunzelor de sâmburoase (Stigmina carpophyla), după dezmugurire, pe frunze apar pete mici, brun-cenușii, înconjurate de un halou mai închis la culoare. Țesutul din dreptul petelor se necrozează și cade, astfel că frunza capătă aspect de ciuruire; petele se și pot uni între ele, caz în care perforațiile devin mari, de formă neregulată. La un atac intens, pomul se va desfrunzi timpuriu. În perioadele cu umiditate atmosferic mare boala se extinde pe lăstarii verzi și pe fructe.

• Basicarea frunzelor de piersic, produsa de o ciuperca numita Taphrina deformans, este destul de raspandita in tara noastra, simptomele manifestandu-se la sfarsitul lunii aprilie inceputul lui mai. Atacul se manifestă pe frunze, flori, lăstarii tineri sau fructe. Simptomele pe frunze se caracterizează prin cresterea accentuata, cu aspect tumoral, al tesutului foliar dintre nervurile frunzelor.  Acestea se deformeaza si capata culoare rosiatica care se transforma in violaceu. Pe suprafata frunzelor apare o pulbere alba datorata ascelor ciupercii. Atacul asupra lastarilor se manifesta prin ingrosarea acestora, incovoierea si desfrunzirea lor. Pe fructe atacul se manifestă începând  luna iunie, când apar pete roșietice, ușor proeminente, cu marginile neregulate, bine delimitate. Pe măsură ce fructele cresc, țesuturile atacate se brunifică și crapă.

• Păduchele din San-José,  Quadraspidiotus perniciosus este o insectă fitofagă de

carantină din familia diaspididelor, dăunătoare plantațiilor pomicole. Formează colonii pe scoarța tulpinilor și ramurilor, pe frunze și pe fructe. Se hrănește înțepând și sugând sevă, injectând odată cu aceasta, în țesuturi, enzime care descompun celuloza și colorează țesutul lemnos și pulpa fructelor în roșu sau roșu-violet. Țesuturile respective se necrozează și se înroșesc în jurul locurilor de fixare a insectei.

• Acarienii (forme hibernante), dintre aceștia, cei mai periculoși sunt: acarianul roșu al pomilor

(Pannonychus ulmi), acarianul roșu comun (Tetranychus urticae). Sunt dăunători polifagi ce atacă mai multe specii pomicole. Dezvoltă 5-6 generații pe an (chiar mai multe în condiții favorabile), se hrănesc cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor și sepalelor, cauzând deficiențe de hrănire a fructelor cu substanțe nutritive. 

• Afide (forme hibernante), există nenumărate specii de afide, însă cele mai răspândite la noi sunt Myzus persicae, Hyalopterus pruni, Aphis gossypii,Aphis pomi,Macrosiphum avenae, Sitobion avenae, Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi etc. Afidele se hrănesc cu seva plantelor. Substanța zaharoasă pe care o lasă în urma lor poate conduce la o aglomerare a ciupercilor, atrage furnicile și duce la inhibarea schimbului gazos, afectând procesul de fotosinteză. De regulă, grupuri dense de afide se localizează în apropierea principalelor vase care transportă seva în plantă. Totodată, pe frunze apar pete și atrofieri, frunzele se înnegresc și se răsucesc. Afidele excretă o substanță zaharoasă, care reprezintă un substrat potrivit pentru dezvoltarea unor agenți patogeni.

            Se vor efectua două tratamente după cum urmează:

- tratamentul 1 – se va aplica la umflarea mugurilor ( buton verde )şi se va încheia în 5 – 6 zile;

            - tratamentul 2 – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

Pentru tratament se va folosi unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF”– 0,5% sau CHAMP 77 WG – 0,2% + FASTER 10 EC – 0,015% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau DELTAGRI – 0,3-0,4 l/ha;

2. ALCUPRAL 50 PU – 0,2% sau FOLICUR SOLO – 0,075% sau SCORE 250 EC – 0.2 l/ha sau FOLPAN 80 WDG – 0,2 %  + FASTER 10 EC – 0,015% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau DELTAGRI – 0,3-0,4 l/ha;

      3. SYLLIT 400 SC - 0,2% (2,0 l/ha) + FASTER 10 EC – 0,015% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau DELTAGRI – 0,3-0,4 l/ha .

Alte Recomandări importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

INSPECTOR COORDONATOR,                                                  ÎNTOCMIT,

ing. Magdea Emilian Traian                                                             dr. ing. Buciumaş Georgeta