Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a fost prezent, miercuri, la Bistriţa, unde a prezidat conferința regională "Caravana Cunoașterii PNS 2023-2027", desfăşurată la Centrul Cultural Dacia. Caravana Cunoașterii, organizată de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), a avut drept scop diseminarea Planulului Național Strategic (PNS) 2023-2027 și a principalelor direcţii în accesarea fondurilor europene.

Alături de ministrul Agriculturii, au fost preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Emil Radu Moldovan, deputatul Daniel Suciu, subprefectul Decsei Atilla, directorul general al Autorităţii de Management – Dana Rebega, primarul Becleanului – Nicolae Moldovan, primarul Năsăudului – Dorin Vlaşin, fermieri, preşedinţi de cooperative, asociaţii de producători şi crescători de animale, reprezentanţi ai grupurilor de acţiune locală, şefi de instituţii din subordinea MADR (DAJ, APIA, OJFIR, DSVSA) din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Maramureş. 

        "Peste tot vin des şi interesul este legitim pentru că Bistriţa-Năsăud este o zonă importantă a ţării, aici avem de toate: avem şi deal, avem şi luncă, avem şi zootehnie, avem şi cultura mare, avem şi suprafeţe pomicole importante. Este o parte a ţării pe care trebuie s-o vezi şi să fii acolo când nevoia te împinge, iar solicitările apar din acest domeniu. Vin acolo unde mă chemaţi şi acolo unde se impune prezenţa ministrului astfel încât să depăşim probemele dificile pe care le-am întâlnit de fiecare dată", a spus Petre Daea. 

          Ministrul Daea a prezentat oportunităţile de finanţare din PNS 2023-2027 şi cum pot fi atraşi banii europeni în agricultură, dar şi în dezvoltare rurală.

         „A fost o bucurie extraordinară că am putut comunica pentru un auditoriu atât de valoros. A fost o prezenţă formidabilă. Asta înseamnă gradul mare de interes pentru Planul Naţional Strategic. Este un drum pe care l-am început în 7 decembrie 2022 şi pe care-l continuăm până în 1 martie, la nivelul întregii ţări. Este un drum pe care trebuie să-l parcurgem fără niciun fel de întrerupere şi să ne odihnim în mers”, a precizat ministrul Agriculturii, la finalul conferinţei.

          Potrivit acestuia, PNS 2023-2027 devine operaţional chiar din luna martie, odată cu depunerea de Cereri Unice la APIA. „Până atunci noi trebuie să pregătim toate etapele, de la înţelegerea mecanismelor, instrumentelor, organizarea temeinică a structurilor care accesează – APIA, AFIR - punerea la punct a softului, dezvoltarea lui, pentru că sunt 89 de direcţii noi care trebuie prelucrate astfel încât să fie operaţionalizate şi operaţionale în timp, pentru a veni banii la timp fermierilor români. Sunt bani mulţi, 15,8 miliarde euro, pentru toată perioada din 2023 până în 2027. Un lucru bun, pe data de 4 ianuarie, am primit de la Comisia Europeană 1,32 miliarde euro, bani pe care i-am adus în ţară şi i-am dat fermierilor la timp. Agricultura este domeniul în care accesarea fondurilor europene a fost o preocupare permanentă şi un succes prin sumele pe care le-am adus de la Comisia Europeană”, a declarat ministrul Petre Daea. 

Oficialul guvernamental a adăugat, în cadrul conferinţei de presă, că  "o grămadă de fermieri îşi pun nădejdea în Planul Naţional Strategic", iar rolul ministerului este să-i îndemne "să meargă pe drumul acesta al investiţiilor în agricultură, pentru că este un drum frumos, nu este uşor de parcurs, dar cu câştiguri".

Spre deosebire de perioadele de programare anterioare, PNS 2023-2027 cuprinde instrumente de sprijin finanțate atât din Fondul European de Garantare Agricolă (plățile directe și intervenții sectoriale (măsuri pentru susținerea pieței), cât și din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (politica de dezvoltare rurală).

PNS prevede 89 tipuri de intervenții, incluzând 51 intervenții prin FEGA și 38 intervenții prin FEADR urmărindu-se mutarea accentului de la conformitate către rezultate și performanță, pentru a atinge obiectivele europene și naționale. 

Totodată, PNS va introduce un instrument de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole prin care se acordă despăgubiri în caz de calamități.