Odată cu integrarea ţării în structurile europene (2007), satul românesc se află la un moment de răscruce al evoluţiei sale. Noi standarde complicate, noi reguli, noi instituţii au apărut pentru a-i tulbura existenţa intrând în casele oamenilor din mediul rural pe neştiute. Este însă cert faptul că prin noile măsuri destinate agriculturii, UE oferă şansa satului românesc de a renaşte, de a se moderniza, de a deveni competitiv dar şi de a se redescoperi. De la sursa minimă pentru supravieţuire a familiei ţărăneşti, ferma românească poate şi a devenit o sursă de profit ca atracţie turistică, producător de alimente ecologice sau tradiţionale.Toate acestea s-au produs în mici ferme familiale, majoritatea lor nedispunând de mijloace mecanice pentru exploatarea suprafeţelor de teren agricol, mai mare sau mai mică, pe care le deţin. O formă de organizare în acest sens a fost crearea cooperativelor agricole, privite cu spaimă de către majoritatea fermierilor care au trăit „epoca de aur” a  socialismului multilateral dezvoltat până în dec.89.

Se cunoaşte istoria cooperativizării agriculturii în ţara noastră. Ea începe în anii 50 pe modelul colhozurile sovietice care ne-au cotropit ţara după cel de-al doilea război mondial. La început s-au numit GAC (Gospodăria Agricolă Colectivă) mai târziu schimbându-şi denumirea în CAP (Cooperativa Agricolă de Producţie), care au existat până la începutul anului 1990 când acestea s-au desfiinţat împreună cu IAS care era gestionată de stat.

În comuna Teaca au existat 4 CAP-uri, organizate în satele Teaca, Ocniţa, Pintic şi Archiud care deţineau în proprietate colectivă majoritatea terenurilor agricole luate cu japca de la ţărani, aproximativ 8 mii de hectare terenuri arabile, păşuni şi fâneţe. Odată cu noua împărţire administrativ-teritorială făcută de Partidul Comunist, în anul 1968, s-a trecut la un proces grandios de industrializare a întregii ţări, benefică într-un anumit fel pentru ţară, asigurându-se o mai mare independenţă economică. Această revoluţie industrială s-a realizat însă în centrele de judeţ şi în oraşe, fapt care a dus la centralizarea excesivă a forţei de muncă şi implicit la golirea satelor de forţa de muncă tânără. Ca un exemplu, numai în zona industrială a municipiului Bistriţa erau concentraţi aproape 20 de mii de muncitori. La ţară au rămas doar cei în vârstă,  fapt care a dus la folosirea abuzivă a salariaţilor din unităţile economice şi sociale de la sate (elevi, dascăli, personal din unităţile spitaliceşti, poştă, cooperativă de consum, aproximativ 1500 de oameni) care erau mobilizaţi la munci agricole în cele 4 CAP-uri, spre bucuria membrilor CAP care nu se prea îngrămădeau la muncă pentru mai nimic, însă mulţumiţi pentru roadele culese de către salariaţi (porumb, struguri, fructe etc.) cu care îşi umpleau hambarele lăsând ceva şi pentru CAP.

 După evenimentele din dec.1989, ţărănii şi-au primit pământurile pe care le deţineau  înainte de confiscarea acestora la crearea acelor CAP-uri. Lipsiţi însă de  mijloacele de muncă, maşinile agricole existente la fostele SMA-uri (Staţiuni de maşini agricole) dispărând cu totul ca şi cum n-ar fi existat, marea majoritate de terenuri agricole rămânând de izbelişte, neexploatate, în cele din urmă mari suprafeţe intrând în mâna lungă a noilor moşieri apăruţi ca ciupercile după ploaie după zăpăceala de decembrie 89. În cele din urmă, odată cu aderarea ţării în structurile UE( 2007), lucrurile au început să se liniştească, să intre pe un făgaş cât de cât normal.

Aşa se face că la iniţiativa unui localnic, întreprinzător particular, Bărbos
Tavi, în anul 20l6, în baza prevederilor Legii 366/2014, pune bazele înfiinţării primei cooperative agricole de după dec. 1989 la Teaca. Culmea este faptul că acest domn, venit cu ani în urmă în Teaca tocmai din Măgura Ilvei, unde n-a  existat vreodată CAP, a avut curajul să o facă aici, la Teaca, unde şi-a întemeiat o familie frumoasă, având 2 copii, soţia fiind cadru didactic la Şcoala Gimnazială din Lechinţa, unde deţine şi funcţia de director adjunct. Cooperativa Agricolă din Teaca este formată din fermieri din satele Teaca, Ocniţa şi Pintic, 9 fondatori şi un număr de 51 de membri afiliaţi,valoarea unei acţiuni fiind de 500 de lei.

Baza materială a acestei unităţi agricole cooperatiste este de 365 de ha de păşuni concesionate pe o durată de l0 ani de către Consiliul Local Teaca. Pentru această suprafaţă, cooperativa beneficiază de la APIA de 80 de mii de euro, din care 3o de mii anual plăteşte taxa concesionării Primăriei Teaca. Restul de 50 de mii de euro sunt folosiţi la activităţile de întreţinere a suprafeţei de păşuni deţinute prin concesionare prin acţiuni de curăţire, împrejmuire cu garduri electrificate. De menţionat faptul că s-a primit certificarea ecologică, ceea ce înseamnă că se folosesc doar îngrăşăminte naturale cum ar fi gunoiul de grajd şi urina. Întreţinerea păşunii se realizează cu utilaje specifice, de ultimă generaţie. Din fondurile primite de la APIA, cooperativa a amenajat 2 centre de colectare a laptelui în condiţiile stricte de securitate alimentară prevăzute de lege, unde lunar se preia o cantitate de peste 25 de mii de litri de lapte care este valorificat la un preţ convenabil pentru toţi cei implicaţi.

Activitatea de bază a cooperativei este zootehnia, având un efectiv de 150 de vaci cu lapte şi 1000 de oi, cu tendinţă de creştere în viitor. În ultima perioadă s-a îmbunătăţit situaţia mijloacelor de muncă mecanizate prin cumpărarea unui tractor de ultimă generaţie şi a unei remorci multifuncţionale foarte utilă transportului de furaje şi altor materiale necesare bunei desfăşurări a activităţilor agricole. De menţionat faptul că membrilor care compun cooperativa li se asigură în mod gratuit lucrările agricole mecanizate a suprafeţelor arabile pe care le deţin. În perspectivă, cooperativa are în vedere realizarea tuturor proiectelor pentru perioada 2021-2027 în domeniul agriculturii prevăzute în măsurile Politicii Agricole Comune a UE.

 De amintit este că preşedintele acestei cooperative agricole din Teaca, domnul Bărbos Tavi, este student la zi la USAMV Cluj-Napoca, ca o condiţie de bază pentru perfecţionarea sa profesională, dar şi pentru a asigura un mai mare punctaj în obţinerea de fonduri europene în actualul ciclu 2021 -2027.

Iată deci povestea frumoasă a acestei unităţi agricole cooperatiste născută din puterea curajului acestor oameni care o compun privind senini spre viitor.