Bistriţa-Năsăud şi Suceava, judeţele unde nu au fost cazuri de pestă porcină africană la porcul domestic!
Robert Chioveanu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a declarat într-un interviu acordat Agerpres, că Bistriţa-Năsăud şi Suceava sunt singurele judeţe unde nu s-au înregistrat cazuri de pestă porcină africană la porcul domestic.
„Vă pot spune că în perioada stării de urgenţă numărul de focare la porcul domestic a scăzut, dar am avut în schimb un număr crescut de focare la porcul mistreţ. Astfel, au fost diagnosticate vreo 3.700 de cazuri la mistreţi până în prezent şi ştiţi foarte bine că acestea se sting abia peste doi ani de la apariţia lor. În continuare am rămas cu două judeţe care nu au cazuri deloc de pestă porcină africană la porcul domestic, respectiv Bistriţa-Năsăud şi Suceava, însă au cazuri la mistreţi. În rest, toată România este roşie”, a spus preşedintele ANSVSA.
Potrivit acestuia, din iulie 2017, au fost despăgubiţi 15.000 de proprietari şi s-au plătit peste 110 milioane de euro. În Bistrița-Năsăud, pesta porcină africană a fost depistată la 3 mistreți găsiți morți și la un mistreț vânat.
În interviul acordat Agerpres, preşedintele ANSVSA a precizat că este necesară elaborarea unei lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană.
Robert Chioveanu,a precizat că ANSVSA nu a interzis vreodată creşterea porcului în gospodăria populaţiei, dar că trebuie respectate anumite reguli de biosecuritate, mai ales în asemenea condiţii în care evoluează pesta porcină africană pe teritoriul României şi avem înregistrate 272 de focare.
„În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor”,a mai spus Robert Chioveanu.
Interviul integral