Bistriţa-Năsăud se mândreşte cu faptul că are cea mai mare fermă de producere a laptelui din România şi locul trei în Europa, la Şieu Odorhei, deţinută de Carmolact şi coordonată de medicul veterinar Eugen Creoşteanu. „Este meritul acestor oameni de la Carmolact. Ferma este în top trei european, la categoria sa, atât ca nivel de producţie a laptelui, cât şi al dotărilor. Aici avem o genetică de nivel mondial. Au ajuns la o medie de 40 l/cap de vacă, ceea ce este foarte bine. Mai mult, este o fermă extraordinar de modernizată, tehnologizată, astfel încât calitatea laptelui este foarte-foarte bună. De aceea, Carmolactul poate fi competitiv prin produse gen perle de brânză, sana, chefir, iaurt, o firmă cu capital 100% românesc reuşind să concureze companiile multinaţionale”, a declarat directorul executiv Petrică Popşor de la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Acest model de succes a fost evidenţiat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural desfăşurat la Sânmihaiu de Câmpie, în care au fost punctate activităţile derulate de OJFIR BN şi APIA BN. 

         ***

Ideea unei ferme de vaci proprii pentru brandul Monor a venit în 2007, când calitatea şi curăţenia laptelui trebuiau strict verificate. Prima fermă a fost înfiinţată  la Pintic (Teaca). “La Pintic, a fost o fermă pilot, unde s-a învăţat ce înseamnă să creşti animale, nu cum s-a crescut pe timpul CAP-ului. A fost afară, s-a informat. E total diferită zootehnia de acum faţă de ceea ce a fost pe timpul lui Ceauşescu. Nici nu se poate discuta. Aşa am ajuns la Şieu-Odorhei, unde m-a ajutat dl. Popşor şi unde am găsit şi un primar binevoitor (n.n. – regretatul Viorel Chirlejan), care ne-a ajutat. Am făcut adăposturile alea. De acolo primim zilnic în jur de 27.000 litri lapte, de cea mai bună calitate. E un lapte cu care poţi să te joci în fabrică aşa cum vrei. Domnul Creoşteanu a ajuns la performanţa să obţină 39 lapte/cap de vacă. Dacă forţezi nu e sănătos pentru animale. Acum am scăzut la 37 l lapte/zi, pe cap de animal. A făcut performanţă şi poate să fie mândru.

Am ajuns undeva la 1400 şi ceva de capete, cu 800 de capete pe sala de muls. Ne-am oprit. Problema sunt dejecţiile. Cu cât creşti capacitatea adăposturilor, cu atât trebuie să creşti capacitatea pentru dejecţii”, declara Ioan Neagoş. 

Trebuie spus că cei de la Carmo-Lact Monor lucrează peste 1000 de hectare de teren arabil în judeţ, pentru furajarea animalelor.